Prof. Pădureanu Elena Sanda
Și satul Vârtop
și comuna Albești se regăsesc pe cursul meandrat al unei ample ape existente
activ la suprafața pământului, astăzi secată. La est de comuna Albești se
prezintă sub formă mlăștinoasă și sub forma unor lacuri în cadrul Parcului
Național Hagieni și la est de acesta, până la Lacul Mangalia, inclusiv, lacuri
care prezintă importante modificări antropice ce aparțin secolelor XX-XXI.
Cele două structuri circulare de la Vârtop se află în marginea vestică a satului actual, într-o zonă care sugerează activitatea umană de lungă durată, părăsite. Aceste structuri circulare au un diametru de 20 m si se află în zona de albie a vechii ape curgă-toare meandrate, astăzi secată în această zonă (albia păstrând doar o vegetație mai abundentă decît zonele adiacente). Spre deosebire de structurile circulare de la Seimeni și Grădina, acestea nu sunt încadrate și foarte bine delimitate de structuri rectangulare
Intre Vârtop și Albești, la un cot al albiei
vechii ape curgătoare, spre nord malul acesteia se prezintă sub forma unui mal
abrupt, un deal astăzi calcaros, înalt, bine delimitat, cu trei laturi bine
definite, gen canara. În zona opusă vechii albii, se află un versant de deal cu
pante line – un vechi mal de depuneri aluvionare. In zona înaltă – bot de deal,
canara, spre nord– se află o structură circulară așezată relativ central. Pe
panta opusă – panta lină, de depuneri aluvionare străvechi, spre sud – se află
șapte structuri circulare.
Structurile circulare în zona Vârtop-Aalbești variază
în diametru între 20-24m. Structurile circulare de la Seimeni, Mireasa, Vârtop,
Albești par a aparține unei comunități
cu aspecte de cultură și civilizație comună, dispusă în așezări de mai mare
anvergură – Seimeni - și de mai mică anvergură – la Mireasa, între Vârtop și
Albești, la Vârtop. Structurile circulare izolate dintre Vârtop-Albești și de
la sud de Albești ar putea fi socotite puncte de observare, nu obligatoriu
puncte sacre, sanctuare.5
Profesorul dr. Ion Pachia-Tatomirescu propune o structură circulară de lemn pentru sanctuarul rotund de la Sarmizegetusa Regia.6
Templul
lui Dumnezeu de la Sarmizegetusa / Marele Sanctuar-Calendar Rotund cu Potcoavă
– reconstituire
Sursa:http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Aethicus%20Donares%20de%20Ion%20Pachia%20Tatomirescu.htm
Studii care stabilesc legături între spațiul
carpato-danubiano-pontic și nordul Mării Negre, până în sudul Munților Urali, studii
care evidențiază nordul Pontului Euxin ca fiind integrat comunităților ce sunt
declinate a fi aparținătoare lumii tracice, notează faptul că masageții –
triburi estice ale lumii getice și tracice – masageții dezvoltau așezări
circulare – care încorporau o adâncă simbolistică sacră și o credință puternică legată de Soare. Masagetii
ajunși la sud de Urali si dacii lui Arsache ajunși în nordul Lacului Aral (la
mijlocul secolului al III-lea î.Hr.) ridicau
cetîți și sanctuare circulare prin stepele Asiei. Gordon Childe situa
leaganul arienilor în timpul primei lor aparitii în spațiul carpato-dunărean.
Constructiile circulare, tipice acestei culturi ariene primordiale, aveau rol
astronomic, astrologic si agronomic.
Monumentul circular de la Adamclisi pare și
el mai degrabă încadrat acestui tip de mentalitate și gândire colectivă ce
promovează spațiul circular ca formă de manifestare umană în viața de zi cu zi
și în lumea sacrului, a cunoașterii spirituale, a observației atât de utilă
cotidianului dar și sacrului. Acolo unde structurile circulare au semnificația de sanctuar – loc
de relaționare cu zeitatea solară, cu spațiul spiritual - ele sunt bazate pe o
anumita zi din solstițiile de vară și iarnă, când razele soarelui cad pe o
anumită parte a sanctuarului. Modelul sacru circular il aveau si preotii geți
și daci, care construiau și ei din lemn
si piatră, pentru calcul astronomic, calendar (cale în dar), loc de observare. Sanctuarele circulare sunt atribuite de
istorici getilor, dacilor și masageților.
Note:
1. Construcții spectaculoase,
2.
http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/09/l67.jpg, http://adevaruldespredaci.ro/tipuri-de-locuinte-la-geto-daci/
3.
http://www.i-tour.ro/cetatile-dacice-din-muntii-orastiei-sarmizegetusa-regia/;
http://www.ziduldacic.go.ro/arhitectura/romania_antica_06.htm;
http://origineagherga.blogspot.ro/2011/09/gherga-si-ghetii.html
4. Arkaim,
cetatea Soarelui construită de geti, preluat din Formula AS în: https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/daci/page/3/;
vezi și
C.O.Arimin, Masageții,
în: http://www.vavivov.com/art.php?id=692
5. Județul
Constanța. Vârtop, Albești, Trei sanctuare închinate cultului solar – similare
cu cele de la Seimeni, Mireasa, în:
https://sites.google.com/site/noidescopeririarheologice/descoperiri-arheologice/judetul-constanta
6.Prof. dr. Ion PACHIA-TATOMIRESCU, Filosoful / exploratorul
pelasgo-dac, Aethicus Donares (Ister)primul european care descoperă America, făcând
ocolul Pământului cu 1057 de ani înaintea lui Magellan, în: http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Aethicus%20Donares%20de%20Ion%20Pachia%20Tatomirescu.htm
7. Gabriela Dobrescu, Masageții, rudele peregrine ale
geților, în http://extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2012/05/26/masagetii-rudele-peregrine-ale-getilor/ și http://enciclopediagetodacilor.blogspot.ro/2011/10/masagetii-rudele-peregrine-ale-getilor.html,
material preluat și de alte site-uri.
Surse
bibliografice:
7.
Google Earth – sursa unor imagini
utilizate
10. https://sites.google.com/site/noidescopeririarheologice/descoperiri-arheologice/judetul-constanta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu