prof. Pădureanu Elena Sanda
Cotmeana - un loc cu rezonanță cumană. Aici, la Cotmeana, în județul Argeș se află biserica „Buna Vestire”. Ea datează din1389, cu refaceri ș adăugiri în secolul al XVII-lea. Ea s-a aflat în centrul unei mănăstiri ocrotită și dezvoltată de Mircea cel Bătrân. Stăreția a fost reconstruită în perioada postcomunistă, în 2004 pe fundațiile din secolul al XIV-lea. Chiliile au fost reconstruite în 2004 pe laturile de nord și est. Chiliile (pe laturile de nord și est), grajdurile, turnul-clopotniță, zidul de incintă cu urmele drumului de strajă (pe latura de vest) - toate sunt la origine din epoca medievală, refăcute în 2004. Doar biserica - în ansamblul ei se păstrează neschimbată, în cele două faze de construcție 1389 - altarul, naosul cu boltire semicirculară sub acoperiș - și secolul al XVII-lea - pronaosul ușor supraînălțat, cu sugestie de turn și cu intrarea printr-un pridvor situat pe latura nordică.
Biserica Mănăstirii Cotmeana
fotografie personală
Cotmeana. Construcția cu pridvor din sec. XVII, atașată bisericii din vremea lui Mircea cel Bătrân
Fotografie personală
Cotmeana. Se pare că partea de construcție adăugată în secolul al XVII_lea, într-un cu totul alt stil arhitectonic exterior, s-a făcut într-un moment în care biserica avea probleme majore. La îmbinarea dintre cele două aspecte distincte se poate sesiza faptul că biserica din vremea lui Mircea cel Bătrân fusese grav deteriorată, spartă chiar. Devenise nefuncțională, probabil
Fotografie personală Urmele incintei de secol XIV sugerează că mănăstirea a fost dezvoltată ca o vatră monahală protejată, fortificată, cu chilii adosate zidului, cu turn pe intrare - o adevărată fortificație, cetate de rezistență spirituală și de credință. Mircea cel Bătrân a construit aici - ne transmit urmele arheologice - peste un mai vechi lăcaș de cult. Ultimele cercetări fac referire la anul 1292 ca un an în care aici ar fi fost deja o biserică. Mircea cel Bătrân se pare că a găsit aici o biserică de lemn care a ars, o biserică ce ar fi putut fi ridicată în vremea lui Radu I. Viețuirea monahală de aici, inițial a avut statut de schit. În vremea lui Mircea cel Bătrân se construiește biserica între 1387-1389, cu puțin înainte de Biserica de la Cozia. Se înalță o biserică în plan triconc, de mici dimensiuni - un plan prezent în Orientul Mijlociu dar și la Muntele Athos. Se construiește în piatră și cărămidă, într-un stil caracteristic vremii sale: o biserică cu aspect de cărămidă la fațadă, cu un altar, două abside laterale la sud și la nord, fără turlă. În interior, absidele sunt semicirculare - ca la bisericile de la sudul Fluviului. La exterior, aceste trei abside (altar și două laterale) sun realizate în trei laturi cu nișă/firidă verticală pe fiecare latură. La exterior biserica cu fațadă de cărămidă prezintă nișe/firide verticale, semicirculare în partea superioară, decorate cu colți de lup și cărămidă smălțuită, diferit colorată - în verde maro, ocru. Această ceramică smălțuită o vom regăsi ceva mai târziu, în vremea lui Ștefan cel Mare, ca decor pe fațadele unor biserici construite sau refăcute în vremea sa. Acest decor se regăsește și la unele biserici din spațiul sud-dunărean, din aceeași vreme. Țaratul Vlaho-bulgar a ridicat biserici în acest fel. Îl găsim și la unele biserici din Nesebar/Mesembria secolelor XIII-XIV.
Ctmeana. Construcția din vremea lui Mircea cel Bătrân, cu fațadă de cărămidă
Fotografie personală
Biserica Mănăstirii Cotmeana (1389).
Decorația în colți de lup dispuși pe trei rânduri și ceramică smălțuită, circulară, în verde, maro, ocru
sub streașină și în partea superioară, semicirculară a nișelor de fațadă.
Fotografie personală
Una din abside.
Fotografie personală
Mircea cel Bătrân a mai construit o biserică asemănătoare, de mici dimensiuni(dar doar cu o absidă-altar), la sudul Dunării în Podunavia (azi, Timocul sârbesc). Mănăstirea Coroglași (sârbește: Manastir Koroglaš) a fost
construită de Mircea cel Bătrân nu departe de Negotin. (Satul a fost rebotezat mai recent Miloševo – pentru ca uitarea să
lucreze cât mai profund). La moartea lui Straținir, țarul Vidinului, în luptele cu turcii, Mircea a preluat pentru scurtă vreme ținuturi la sudul Dunării:Podunavia. Biserica a fost construită dup bătălia de la Rovie - 1395. Prezintă câteva elemente arhitecturale comune cu Cotmeana: Decorul cu ceramică sălțuită este prezent și aici. Forma de biserică-navă cu bolta semicirculară caracterizează și acest lăcaș de cult al lui Mircea cel Bătrân. Altarul la exterior se prezintă cu trei laturi. Prezintă nișe/firide verticale la fațadă, decorate cu ceramică smălțuită, în formă de cerc. Sârbii - astăzi - promovează pe internet că această biserică a fost construită de regele sîrb, membru al dinastiei Nemanjia, Stefan Milutin sau de Mircea cel Bătrân.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%9C%D0%B0%D0%BD%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%80_%D0%9A%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%B3%D0%BB%D0%B0%D1%88_1.JPG
Biserica înălțată pe vremea lui Mircea cel Bătrân la Cotmeana dezvoltă în jurul său viața de obște monahală, o mănăstire. Ea arține aceleiași școli de constructori care au înălțat și biserica Mănăstirii Cozia. Ea se încadrează aceluiași curent arhitectonic specific secolelor XIII-XIV în peninsula Balcanică: un curent bizantino-sârbo-vlaho-bulgar care avea ca centru mai degrabă Muntele Athos (timula autonomia spirituală monastică și anumite caracteristici arhitectonice în așa numitul stil bizantin), decât Constantinopolul, cu Patriarhia care își împletea activitatea, funcționalitatea cu monarhia, cu casa imperială - supuse decadenței, pierderilor de autoritate și teritoriu în fața cruciaților (secolul XIII), turcilor otomani (sec. XIV).
Tabloul votiv ne sugerează o biserică cu pridvor și cu turlă pe pridvor.
Cotmeana. Aspectul bisericii în tabloul votiv.
E foarte posibil ca în timp, biserica să fi fost tencuită, văruită la exterior, caracteristic muntenesc, mai târziu. Poate fi și o eroare a zugravilor din secolele mai târzii (XVII, XIX))
https://www.youtube.com/watch?v=frGbwLri9ds
https://www.youtube.com/watch?v=frGbwLri9ds
Constantin Brâncoveaanu și constructorii, zugravii din vremea sa, sub îndrumarea Domnului și a Mitropolitului sunt responsabili de o importantă etapă de restaurare, refacere și impodobire a acestei biserici, la începutul secolului al XVIII-lea, respectând în mare măsură ceea ce au lăsat cei din vremea lui Mircea cel Bătrân. S-a refăcut într-un alt stil - stilul muntenesc pronaosul, cu un pridvor de intrare situat pe latura nordică. Această parte a bisericii e o construcție masivă, cu ferestre mici, încadrate în piatră decorată; o construcție tencuită la exterior. În pronaos, deasupra ușii de intrare în naos, meșterii epocii lui Constantin Brâncoveanu au montat o pisanie în chirilică prin care menționează ctitorul inițial, dar și pe cel împlicat în reparare, întreținere, dotare.- Mircea cel Bătrân și Constantin Brâncoveanu.
Un document din vremea lui Mircea cel Bătrân o menționează ca fiind metoh al Mănăstirii Cozia, la sfârșitul secolului al XIV-lea.
La interior, în naos ne întâmpină o pictură deosebită, realizată cu responsabilitate și de calitate. Tematic, iconogafic această pictură este din secolul al XIV-lea, din vremea lui Mircea cel Bătrân, refăcută la sfârșitul secolului al XVII-lea - începutul secolului al XVIII-lea, în vremea lui Constantin Brâncoveanu. Meșterii zugravi au respectat tematica, au reîmprospătat culorile, au intervenit pe ici-colo, fără a denatura ceea ce deja se afla pe pereți. Astfel, regăsim aici, la fel ca și la Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, pe pereții laterali ai naosului (în continuarea tabloului votiv și la aceleași dimensiuni cu acesta), o friză a Sfinților Militari. Friza se încadrează pe un fond albastru. De altfel, albastrul este culoare de fond pentru toate reprezentările din biserică - un albaftru foarte plăcut. Friza acoperă pereții laterali ai naosului de la nivelul superior al stranelor și până la punctul de dezvoltare al tavanului semicircular. acoperit de teme biblice iconografic. Sfinții Militari, la fel ca și Mircea cel Bătrân în tabloul votiv, sunt redați în mărime naturală. Sunt impozanți. Sfinții militari sunt poziționați pe peretele nordic în continuarea tabloului votiv (acesta e în colțul nord-vestic). Regăsim acești sfinți militari în absida nordică, absida sudică și pe peretele sudic încadrând pe Constantin cel Mare și pe mama sa Elena. În aceste reprezentări nu se acordă atenție deosebită armelor: au în mână doar sulițe de înălțimea ființei umane redate. Ele doar sugerează că sunt sfinți militari. Nu se redă cu rigurozitate îmbrăcămintea de protecție: pieptarul metalic, apărătoarea șoldurilor - ceea ce înseamnă că nu au existat pretenții deosebite din partea celui care a comandat pictura. Sunt însă accente pe mantie/pelerină - așezată în diverse poziții și redată în culori multiple. Pieptarul sau platoșa nu este prezentă la toți Sfinții Militari și este redată într-un raport care marchează mult talia și sugerează o lungime mare a cămășii de dedesubt. Îmbrăcămintea Sfinților Militari, aici, este redată în culori și nuanțe multiple - mai aproape de laic decât de militar. Zugravul a avut libertate în redarea acesteia. Sau ți-a exprimat necunoașterea în domeniul militar. Pelerina/mantia are și ea mai multe culori. Pantalonii sunt dominant albaștri. Pe picior sunt redate obiele care învelesc pulpa. În picioare sunt încălțări bizantine, mai puțin opinci.
Cotmeana. Sfinți militari pe peretele nordic
https://www.youtube.com/watch?v=hyowvEQnbyM
Cotmeana. Sfinți militari pe absida nordică
https://www.youtube.com/watch?v=hyowvEQnbyM
Cotmeana. Sfinți militari pe absida sudică
https://www.youtube.com/watch?v=hyowvEQnbyM
Tematica iconografică biblică, hristică este susținută de această friză care încorporează ctitorii și pe împărații Constantin și Elena - cei care au dat libertate și imbolrd creștinismului în Imperiul Roman, care își crea o adoua reședință pe malurile Bosforului. Este ca și cum, Ctitorii au păstrat alături de ei, pentru a susține conținutul iconografic Biblic, pe cei care aici pe Pământ s-au jertfit pentru Credință Dincolo de Sfinții Militari sau prin Sfinții Militari ni-i putem reprezenta alături de Ctitori pe Lorzii războiului, cavalerii, Boierii epocii care, alături de Domnitor asigurau autonomia, suveranitatea, libertatea, independența Țării și păstrarea Credinței cretin-ortodoxe. În șirul Sfinților este reprezentat Domnitorul împreună cu Mihail, fiul asociat la domnie singurii demni de a fi reprezentați în Biserică. Doamna nu era creștin-ortodoxă. Marea boierime nu putea fi reprezentată în mod direct în iconografia creștin-ortodoxă. Sfinții Militari însă, da. Împlicarea unui Jupân/jupan Dimitrie în susținerea mănăstirii prin darul personal făcut la 1385 - un clopot - ne îndrptățește să vedem în reprezentarea Sfinților Militari, de fapt un gest de recunoștință față de boierimea ce stătea demnă alături de ctitori.
Dacă la Biserica Sfântul Nicolae Domnesc Sf. Arhanghel Mihail este prezent în friză și se impune în mod deosebit, aici acesta nu se evidențiază. Dar, Sf. Arhanghel Mihail este foarte prezent în bisericile ctitorite de despoți, țari și regi în lumea sârbo-vlaho-bulgară, la sud de Fluviu. Îl vom găsi și în pictura Bisericii Mănăstirii Cozia, în naos, lângă Sfinții Militari.
Pentru exploatarea întregului spațiu pictural, pentru încadrarea în spațiul pictural, în această biserică se utilizează medalioanele - cercuri în care se redau sfinți în preajma absidelor.
https://www.youtube.com/watch?v=hyowvEQnbyM
Este ideea frizei Sfinților Militari prezentă și în bisericile și mănăstirile sârbilo, bulgarilor, bosniecilor, macedonenilor, slovenilor, croaților? Sau este doar aici, la nordul Dunării prezentă, începând cu secolul al XIV-lea? A fost această friză prezentă și mai devreme, în secolul al XIII-lea? Dacă nu, este foarte posibil ca ea să fie o creație și un apanaj cu tentă ideologică a conlucrării dintre Domnie, Mitropolie, zugravi ai epocii.
Lăsând la o parte modul în care se prezintă astăzi această friză - un grad foarte avansat de degradare care necesită un program serios de restaurare științifică - Friza Sfinților Militari din Biserica Mănăstirii Cotmeana este o realizare deosebită, care merită restaurată, întreținută. Este un monument pictural medieval. Este o oglindă a epocii în care a fost realizată. Conform cercetătorilor, ea rămâne cea mai veche biserică din spațiul Țării Românești iar pictura sa, asemeni.
Surse:
1. https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-cotmeana-68028.html
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Cotmeana
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Cotmeana,_Arge%C8%99
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Corogla%C8%99i
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Korogla%C5%A1_Monastery
5.https://www.youtube.com/watch?v=hyowvEQnbyM
6. https://www.youtube.com/watch?v=frGbwLri9ds
7. https://www.blogger.com/blog/post/edit/7868038051802238589/197529922127671249
8. https://www.youtube.com/watch?v=uXAa6e7JASc
9. https://www.youtube.com/watch?v=2S4g6eJiZK4
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%9C%D0%B0%D0%BD%D0%B0%D1%81%D1%82%D0%B8%D1%80_%D0%9A%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%B3%D0%BB%D0%B0%D1%88_1.JPG
11. https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Corogla%C8%99i
12. Fotografii personale
