Cercetare Arheologica Aeriana in Dobrogea - Partea I

Prof. Pădureanu Elena Sanda

La adresa https://sites.google.com/site/descopeririarheologice2010/constructii-spectaculoase se face apel la cercetarea aeriană a anumitor puncte din Dobrogea și sunt puse în evidență anumite aspecte:

Pe malul Dunării, se poate observa aerian un număr mare de urme circulare strîns grupate pe platoul dobrogean, la nord-est și est de satul Seimeni. Materialul le denumește discuri. Mi se pare o desemnare incorectă. Mai corect mi se pare a fi numite structuri circulare. Prezența urmelor de construcții circulare aproape identice ca mărime și aspect, a determinat pe cel ce a publicat materialul și imaginile să considere că este vorba de un imens sanctuar (indicat cu linii albe). În cea mai mare parte a lor, structurile circulare nu sunt alterate profund, fiind în afara spațiului modificat antropic direct, astăzi. Se poate evidenția cum, în timp, cursul  Dunării a modelat linia țărmurilor: Săgețile roșii indică zone de depuneri aluvionare și zone joase  care astăzi cuprind satul Seimeni și o zonă intens exploatată agricol (săgețile roșii). Într-o vreme foarte îndepărtată spațiile indicate de săgețile roșii se aflau probabil sub ape. În această zonă  se dezvolta un  mal înalt, bine definit, strategic utilizat pentru viața în colectiv bine închegat, organizat și protejat natural – o așezare umană mare pe un mal înalt, posibil pe atunci un punct de trecere de pe un mal pe celălalt al apei.  Neoliticul este epoca ce ne pune la dispoziție așezări pe boturi de deal, bine închegate și natural protejate. Materialul publicat consideră că sunt vizibile 59 de structuri circulare, cu un diametru de 20 m.¹

Sursa: https://sites.google.com/site/descopeririarheologice2010/constructii-spectaculoase

       Tracii, geții au utilizat și ei malurile înalte ale Dunării. Din neolitic până în epoca getică este un interval temporal mare, de aproximativ 3500 de ani. Intr-o astfel de zonă, pe malurile Dunării care, în urmă cu secole, cu mii de ani nu erau identice cu cele de astăzi, să reduci o întreagă așezare la statutul de sanctuare, numai pentru că apar doar structuri circulare, nu mi se pare corect. Sunt sanctuare circulare în lumea geto-dacică, în cea greacă, romană, dar nu 59 de structuri circulare la un loc, pe un mal înalt al unei ape curgătoare de proporțiile Dunării. 

Sursa: https://sites.google.com/site/descopeririarheologice2010/constructii-spectaculoase

Zona înaltă de la NE de Seimeni pe care se regăsesc structurile

semicirculare vizibile aerian, prin Google Earth

Dacă noi utilizăm astăzi constructii rectangulare, dacă aparținem unei culturi și civilizații ce folosește masiv prefabricatele, betonul, dacă noi astăzi construim depozite circulare de combustibil lichid pe suprafețe imense la Constanța sau în alte părți, dacă literatura noastră arheologică a promovat pentru lumea geto-dacică ideea de sanctuare circulare – la Sarmizegetusa Regia, la Racoș - nu este necesar și nici obligatoriu să ajungem la concluzia că acolo s-au dezvoltat doar sanctuare. Este imperios necesar să înțelegem acea epocă îndepărtată ce ne-a lăsat aceste urme; să le înțelegem corect, să le explicăm corect, nu să fabulăm. Să nu le distrugem înaine de a le fi cercetat cu atenție în teren – dacă o vom face vreodată. Acelaș material pune în evidență prin cercetare aeriană – o poate face oricine prin Google Earth, cu un simț al finei observații dezvoltat – faptul că structuri circulare, mai puțin numeroase (trei la număr) se găsesc și la Mireasa. Sunt amplasate la marginea satului, în partea sudică. Dacă acordăm atenție reliefului, cele patru structuri circulare sunt amplasate pe platoul stepei dobrogene de astăzi, pe malurile relativ înalte ale unor pâraie  de mult secate, pâraie care în acele vremuri probabil erau active la suprafața terestră. De altfel satul Mireasa se regăsește în partea de vest a bazinului hidrografic a unei ape curgătoare ce își aduna afluenții de pe o arie cuprinsă între Casimcea-Vulturu-Pantelimon-Grădina-Mireasa-Cheia-Casian-Gura Dobrogei-Târgușor-Palazu Mic și se vărsa în coada lacului.

 

                                                     Sursa: https://sites.google.com/site/descopeririarheologice2010/constructii-spectaculoase

Dacă suntem atenți la relief, structurile circulare de la Mireasa se află tot pe boturi de deal, pe platoul înalt, nu în vale. Satul de astăzi acoperă valea, zona de confluență a mai multor pâraie, astăzi secate. Satul Mireasa se află în partea de vest a unei zone cu încărcătură istorică deosebită, o zonă cu vegetație bogată și un peisaj carstic deosebit, utilizat de-a lungul timpului de comunitățile umane din cele mai vechi timpuri până astăzi. Zona Casian – Gura Dobrogei  prezintă peșteri ce au fost utilizate ca spații de locuire și de închinare din timpuri îndepărtate. 

La sud-vest de Casian, pe dealurile calcaroase, privite din aparate de zbor se poate observa o structură circulară de calcar, de proporții semnificative.  

Folosind cercetarea aeriană prin Google Earth, structuri circulare au fost semnalate și în zona de la Albești și Vârtop, în partea de sud-est a județului Constanța. 

Sursa: Google Earth

Va urma...