prof. Padureanu Elena Sanda
Materialul inițial ce face referire la Mormântul cu parirus de la Mangalia, spune că, în procesul de remodelare urbană a Mangaliei în epoca Gheorghe Gheorghiu-Dej, atunci când s-au conturat teatrul de vară și stadionul orașului, o movilă înaltă a fost rasă, până s-a ajuns la un cerc de piatră cu un diametru de 14m. In centrul acestui cerc, s-a găsit o groapă rectangulară de 3,90x2,25m. Aici au fost găsite vase: un kantharos, două farfurioare mici, o pateră (un vas pentru libații, gesturi ritualice).
La adâncimea de 1,5 m de la nivelul ringului s-a găsit un mormânt din blocuri de piatră - o cistă. Dimensiunile erau de 2,05x0,75x0,72m Piatra de calcar folosită la această groapă era prelucrată în interior și neprelucrată la exterior. Avea orientarea est-vest, la fel ca toate mormintele din necropola elenistică din care făcea parte și acest mormânt.
Acest tip de morminte în casetă sau cistă de piatră sunt caracteristice Dobrogei pentru epoca fierului, epocii elenistice. Ele sunt prezente și în nord-estul Bulgariei.
La adâncimea de 1,5 m de la nivelul ringului s-a găsit un mormânt din blocuri de piatră - o cistă. Dimensiunile erau de 2,05x0,75x0,72m Piatra de calcar folosită la această groapă era prelucrată în interior și neprelucrată la exterior. Avea orientarea est-vest, la fel ca toate mormintele din necropola elenistică din care făcea parte și acest mormânt.
Acest tip de morminte în casetă sau cistă de piatră sunt caracteristice Dobrogei pentru epoca fierului, epocii elenistice. Ele sunt prezente și în nord-estul Bulgariei.
Pe capacul de piatră al mormântului - realizat din trei dale de piatră - se aflau, în momentul în care arheologii au ajuns cu săpătura, resturi de coji de ouă, o coroniță fragmentară din frunze de bronz, bobițe de ceramică, prinse de un cadru de os, toate aurite.
În interiorul mormântului, sub cele trei dale de calcar a fost descoperit un bărbat, ale cărui oase se conservaseră precar. Pe craniul acestuia a fost găsită o coroniță asemănătoare cu cea de pe capac. S-au mai găsit resturi de țesături, de încălțăminte, numeroase boabe de grâu, toate într-o stare avansată de degradare. În mâna dreaptă, așezată peste zona bazinului s-a găsit papirusul scris cu caractere grecești, spun arheologii care au lucrat în epoca lui Gheorghe Gheorghiu Dej la deschiderea mormântului.
Dacă unele obiecte țin de ritualul practicat la înhumare - cojile de ou, boabele de grâu, vasele - cele două coronițe țin de rang, de poziția socio-politică și spirituală, în epocă. Putem spune că strâns legat de aceste aspecte, ele țin de o anumită "modă" a epocii elenistice, secolului al IV-lea î Hr., căruia i se integrează.
În interiorul mormântului, sub cele trei dale de calcar a fost descoperit un bărbat, ale cărui oase se conservaseră precar. Pe craniul acestuia a fost găsită o coroniță asemănătoare cu cea de pe capac. S-au mai găsit resturi de țesături, de încălțăminte, numeroase boabe de grâu, toate într-o stare avansată de degradare. În mâna dreaptă, așezată peste zona bazinului s-a găsit papirusul scris cu caractere grecești, spun arheologii care au lucrat în epoca lui Gheorghe Gheorghiu Dej la deschiderea mormântului.
Dacă unele obiecte țin de ritualul practicat la înhumare - cojile de ou, boabele de grâu, vasele - cele două coronițe țin de rang, de poziția socio-politică și spirituală, în epocă. Putem spune că strâns legat de aceste aspecte, ele țin de o anumită "modă" a epocii elenistice, secolului al IV-lea î Hr., căruia i se integrează.
Descoperirea a fost făcută într-o perioadă în care toate descoperirile arheologice deosebite au trecut prin filtrul politic al Partidului Muncitoresc Român și al controlului sovietic, România fiind în perioada în care, trupele sovietice abia s-au retras, în contextul înțelegerii dintre GH. Gheorghiu-Dej și Hrusciov. Informațiile despre acest mormânt nu au for prelucrate în revista cu caracter regional, Pontica, ce apare mult mai târziu, din 1968. Despre papirus se vorbește în mod deosebit, în perioada postcomunistă, mai ales în contextul în care s-au făcut demersurile pentru a aduce ceea ce a mai rămas din el, înapoi, în România. Revenirea papirusului a fost intens mediatizată.
Despre coronițele din mormânt nu circulă informațiile. Probabil pentru că nu erau din aur, masiv? Pentru că au fost atribuite doar cadrului religios, iar comunismul epocii promova ateismul? Atitudinea arheologilor și istoricilor față de aceste coronițe este una de indiferență. Și ideea de mormânt tumular sau mormânt-cistă într-o movilă a rămas una secundară și ușor de intrat în uitare.Interesul pentru această descoperire a fost reîncălzită doar de readucerea resturilor de papirus din Rusia, înapoi la Mangalia în 2011.
Astăzi, Ministerul Culturii, depozitar al informațiilor arheologice de interes național, în cadrul Repertoriului Arheologic Național (RAN), prezintă o fișă ce poate fi accesată ușor.
Fișa menționează: punct - mormântul cu papirus, nume - mormânt roman cu papirus. La datare se menționează La Tene (sec. IV-I î.Hr.), iar pentru cultură/fază culturală se menționează ca fiind geto-dacică. Menționează ca o ultimă modificare a fișei în 13.07.2011. ( http://ran.cimec.ro/sel.asp?codran=60491.10 )
Este mormânt roman, geto-dacic sau elenistic?
Dacă mormântul a fost descoperit în incinta unei necropole elenistice, prezintă caracteristici similare celorlalte morminte din necropola în care se află, este datat pe baza obiectelor din mormânt ca aparținând secolului al IV - lea î.Hr., de ce i se acreditează apartenența romană pe această fișă de interes național?
Este de vină insuficienta pregătire a celui ce a introdus informațiile în acest site?
Este dezinteresul celui care a prelucrat digital, informațiile?
Cum poți să prezinți un mormânt de epocă elenistică drept mormânt roman? (la nivel național) Este rea voință, credință?
Tot ce este deosebit trebuie să se încadreze la epoca de stăpânire romană în această zonă?
Și digital, se mistifică, în folosul teoriei romanizării și romanității excesive?
Nu cumva acest gen de fișe crează o mai mare debandadă și o reinterpretare eronată a descoperirilor arheologice?
Fișa este una seacă, anemică, plină de contradicții. Denotă interesul minimal pentru inventarul acestui mormânt, al unei statistici seci, ce înregistrează mormântul, nu și obiectele din mormânt, complexitatea mesajelor pe care acest mormânt le încorpora la deschiderea sa.
Ceva mai la nord, ceva mai târziu, în timpul lui Nicolae Ceaușescu, prin 1970, când se lucra la realizarea clădirilor din stațiunea Olimp, s-a descoperit un sarcofag foarte bine sigilat. Repertoriul Arheologic Național consemnează la nord de Olimp - acolo unde astăzi este parte a Padurii Comorova, până la Lacul Tatlageac - o așezare elenistică. Foarte probabil că cimitirul acesteia să se fi aflat în zona în care se realizau construcțiile nordice din Olimp.
Acest sarcofag, foarte bine sigilat, a scos la iveală scheletul unei femei foarte bine conservate, mumificate, însoțită de obiectele ce au fost depuse odată cu ea: trei salbe de aur, două cutii de lemn în care se regăseau obiecte mici de sticlă, un opaiț cu stativ, instrumente pentru amestecarea diferitelor substanțe (cosmetice foarte probabil, dar la fel de bine și substanțe cu caracter medical) și un instrument muzical, probabil. Sicriul a fost dus la Constanța. O parte din obiectele ce au însoțit defuncta o însoțesc în spațiul expozițional al Muzeului Național de Arheologie Constanța.
Felul în care sunt prezente imaginile pe internet, sugerează faptul că acest conținut, afișat în muzeu, a suferit modificări, foarte probabil în minus.
1.
2.
Din nou apare în spațiul mediatic, digital discrepanța: spațiu de locuire, necropolă elenistică - patriciană romană în sicriul descoperit. Oare doar în timpul stăpânirii romane puteau fi asemenea depuneri funerare, de o deosebită calitate?!? Este această femeie o patriciană romană? Patriciatul roman este caracteristic Romei. Cetățenia Romană s-a acordat și tuturor provincialilor, oameni liberi ai Imperiului Roman abia din 212, în timpul împăratului Caracalla. Pentru reprezentanții bogați ai societății, în acest spațiu s-ar putea folosi cel mult termenul de Cetățean. Târziu, în secolul al III-lea, pentru un aristocrat bogat (deși este mai degrabă un pleonasm, aristocrat bogat) și femeia sa, membrii familiei sale - nu se putea aplica termenul de patrician sau patriciană, decât dacă îi pui gilimenene de rigoare, pentru a arăta opulența, bogăția de care beneficia, nu statutul de patrician efectiv în societatea romană. O patriciană Romană nu ar fi fost înmormântată în spațiul rural al unei așezări precum Callatisul, la periferia Imperiului Roman, sau aproape de periferia acestuia. Neglijența în utilizarea termenilor, în înțelegerea epocii respective, în explicarea ei, ne caracterizează. Prea mulți romani propriu-ziși, prin zonă nu s-au stabilit permanent după semnarea tratatului redactat în latină și expus la Callatis, în sec. I î.HR. Probabil că nici după 46, când în zonă s-a impus organizarea Moesiei. La militari și veterani, coloniști trebuie să ne gândim mai ales după 86, sau și mai bine, după 101-106, după războaiele daco-romane, când ținuturile între Dunăre și Mare se militarizează intens.
Eu aș socoti-o mai degrabă o preoteasă, o prezicătoare (oracol), o vindecătoare a epocii sale - o femeie care a beneficiat de respectul comunității în care a trăit. În spațiul balcano-dunărean, mormintele bogate aparțin în mod deosebit bărbaților. Femeile respectate erau doar cele care aveau un statut aparte în comunitate. Poate că eu greșesc. Dar sunt prea multe inadvertențele în utilizarea termenilor, a sugestiilor. Este prea multă indiferență în felul în care se folosesc conceptele și prea puțină atenție în ce fel de mesaj se conturează. Jurnaliști, IT-iști, istorici, - cred că ar fi necesară o mai mare responsabilitate atunci când realizăm un text pe o anumită temă istorică. Deformările, mistificările, manipulările cresc exponențial datorită goanei după senzațional, după rate-ing.
Repertoriul Arheologic Național nu face referire la această decoperire. Nu menționează decât așezarea elenistică, nu și necropola ei. Este foarte probabil ca, făcându-se lucrările pentru Hotelurile și restaurantele din Olimp, constructorii din epoca Ceaușescu să fi dat peste acest mormânt, acest sicriu situat în necropola acestei așezări de lângă mare și lacul Tatlageacul Mare Este la fel de bine să fie un caz izolat, dacă este un templu important pentru comunitățile de pe malurile Lacului Tatlageac. Sarcofagul foarte bine închis ne sugerează un personaj respectat, important. Revista Pontica nu face referire la această descoperire, deși apare din 1968, anual la Constanța.
Articolul din Cuget Liber pune în evidență faptul că membrul echipei de constructori germani, solicitați să realizeze lucrări dificile de consolidare a fundației noilor clădiri în teren nisipos, ar fi descoperit fie la Olimp acest sarcofag, acest sicriu, fie în zona de necropolă a anticului Callatis (o formulare vagă, Callatisul având mai multe zone de înmormântare, funcție de etape istorice, de epoci). La o lecturare atentă, articolul tinde să creeze confuzie.(http://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-o-descoperire-arheologica-de-senzatie-de-la-olimp-la-musei-capitolini-252595)
Cu hașura roșie sunt zone de înmormântare aparținând epocii elenistice
Sunt necropolele din preajma Cetății Callatis. Stațiunea Olimp, ridicată pe vremea lui Nicolae Ceaușescu este mult mai la nord, pe țărmul Mării Negre, la sud de Lacul Tatlageacul Mare (sau simplu, Tatlageac)
Coronița cu frunze, așezată de-asupra capului, semn că așa a fost găsită în sicriu, la deschiderea lui, expusă în muzeu, face trimitere la mai vechile două coronițe din Mormântul cu papirus - sugerează demnitate sau demnități înalte în comunitate, respectul acordat acestei femei. Coronița, având pietre semiprețioase încastrate în aur, face trimitere la tezaurul de la Pietroasa, pe care îl încadrăm secolului al V-lea, lumii gotice, în mod stereotip. Tehnica de încrustare a pietrelor semiprețioase în metal, teoretic, este o tehnică deosebită. Tehnica cloissone este o tehnică ce este considerată mai târzie.
Coronița realizată dintr-o bandă de aur, prezintă și ea piatre semiprețioase montate în aur. De asemenea prezintă și frunze atașate. Frunzele de dafin erau asociate în lumea balcanică cu ideea de nemurire.Aceste frunze sunt alungite și crestate. E foarte probabil să reprezinte ușr stângaci, frunze de strjar.
Prezența acestor coronițe în morminte de pe teritoriul sudic al Dobrogei românești nu este izolată, pentru epoca fierului, pentru epoca La Tene, pentru epoca elenistică, mai precis, pentru secolele IV-I î.Hr.
În Grecia antică, în perioada specific greacă - sec.VIII-V î.Hr. - coronița de măslin se punea pe capul celor ce erau învingători la Joburile Olimpice, dedicate lui Zeus.
Coronița din foi de dafin s-a folosit și s-a impus sub influența Jocurilor Pithice sau Pithiene, dedicate cultului Zeului Apollo, la Delphi, începând cu 582î.Hr. Erau coronița naturale, care simbolizau nemurirea, întrucât frunzele de dafin rămân verzi tot timpul anului în Grecia.
La Delphi, sub patronajul zeului Apollo, celebra prezicătoare Pitia, mesteca frunze de dafin înainte de a face prezicerile și îi învelea în fum de la frunzele de dafin arse pe cei ce așteptau prezicerile sale.
Coronițe de aur depuse în morninte tumulare se pare că nu sunt caracteristice Greciei antice clasice, acelei Grecii din sec. VIII-Vî.Hr., când s-au dezvoltat polisurile și marea colonizare greacă.
La Verghina, pe teritoriul anticei Macedonia, astăzi, în Grecia națională și naționalistă un mormânt tumular a fost cercetat în 1977. Acesta conținea o coroană foarte bogată ce prezenta frunze de stejar, realizată din aur.
Este un mormânt controversat, cu ritual de incinerație.Osemintele unui bărbat și al unei femei foarte tinere au fost descoperite într-o urnă-casetă de aur. A fost atribuit lui Filip al II-lea (359-336î.Hr.), ca apoi să fie atribuit lui Filip al III-lea, care a domnit la scurt timp după moartea lui Alexandru cel Mare, și a fost asasinat într-un conflict pentru succesiunea la tron, obligată la a-l urma în moarte fiind și soția acestuia, mult mai tânără. Indiferent al cui este acest mormânt, el a impus un program referitor la obiectele depuse în mormintele princiare, pentru zona macedo-traco-getică și scitică, pentru secolele IV-Iî.Hr.
De asemenea s-a descoperit o astfel de coroană și la Derveni (antuicul Lete), Macedonia. Este o coroană bogată în frunze și flori, comparabilă cu cea din mormântul din Verghina. Aceeași tehnică, același curent ideatic, spiritual, chiar dacă frunzele, florile aparțin altei plante.
O altă personalitate balcanică ce are depusă într-un mormânt tumular complex o coroană de aur este Seuthes al III-lea, rege în Regatul Odrisilor, aproximativ între 331-300î.Hr., rege ce s-a opus cu îndârjire Macedoniei Elenistice, Regatului Traciei Elenistice, condus de Lisymachos.Regatul Odrisilor a fost amplu implicat în revoltele îndreptate împotriva lui Alexandru cel Mare, după moartea lui Filip II. Dacă tracii balcanici au trimis semnificative trupe în acțiunile dezvoltate de Alexandru, Regatul Odrisilor a creat opoziție foarte puternică în 325 Î.Hr, pentru a se desprinde de autoritatea macedoneană imperială. Seuthes III își crează o măreață reședință - Seuthopolis, în munți, spre nord, nu departe de Kazanlâk, astăzi. În Bulgaria de astăi Seuthopolisul e acoperit de apele unui lac de acumulare.
În tumulul Goliamata Kosmatka, situat în Valea Regilor Traci, cercetat în 2004 de arheologii bulgari, s-au găsit obiecte ce l-au însoțit pe rege în mormânt, printre care o coroană din aur, realizată cu multe frunze - .Mormântul complex din piatră prezintă ritualul de incinerare a regelui și un sarcofag de piatră. Obiectele au fost depuse în sarcofagul de piatră. Prin textele scrise prezente pe obiecte, mormântul a fost atribuit lui Seuthes III. Bulgarii, și ei promovează inadvertențe: atribuie mormântul secolului al V-lea î.Hr., în timp ce cronologia evenimentelor în plasează pe Seuthes III în a doua jumătate a secolului al IV-ea.
Interesant că și aici apar frunzele de stejar. Foarte probabil că avem de a face cu o simbolistică ce este comună macedonenilor și tracilor, sau s-a impus în acest context al imperialismului macedonean și al luptei pentru afirmare independentă în zona balcanică, în secolul al IV-lea î.Hr.
Un alt mormânt tumular în Bulgaria - Tumulul Mogilanska - nu departe de Vrața, a găzduit o coroană de aur alături de alte obiecte tot din aur tezaurizate la înmormântarea celui ce prin autoritatea exercitată a beneficiat de acest spațiu funerar. Deschis în 1965-1966, în acest mormânt s-au găsit scheletul unei femei cu coroana pe cap, un car și trei cai cu argintărie, alte schelete. Foarte probabil un mormânt princiar. Este posibil să fie o aristocrată-oracol?! Se presupune că acest gen de femei primeau un respect deosebit la trecerea în Lumea de ddincolo.
În 2005, la MalomirkoZlatinitsa s-a descoperit mormântul unui conducător tânăr, însoțit de obiecte de aur și argint caracteristice unui mare comandant militar. Pe cap avea o coroană deosebită:
În Bulgaria s-au mai descoperit frunze ale unor astfel de coroane și la Kabyle, tumulul Ploska, lângă Shipka, la Rozovets, in alte două complexe tumulare și la Strelcha. Prezența doar a unor fragmente de coroane sugerează că părți din ele au fost realizate din materiale degradabile în timp. Conducătorii bogați, aristocrații conectați la exploatarea aurului din munți, din apele curgătoare, repezi de munte au folosit ceea ce s-a conturat la curtea lui Filip al II-lea, și a lui Alexandru cel Mare.
În Bulgaria a fost descoperită și scoasă din țară o coroană de aur, ușor diferită de cele de la Verghina, Goliamata Kosmatka. Prezintă o bentiță metalică, lată de câțiva centimetri, pa care se află montate frunze alungite, grupate câte trei. Este atribuită inițial secolului Iî.Hr. S-a considerat probabil că, odată cu trecerea timpului s-a pierdut dexteritatea de a realiza coronițe din frunze de o calitate deosebită. Probabil s-a considerat că, sub stăpânire romană, pierzându-se rangul regal într-o zonă transformată în provincie romană, ultimi aristocrați decăzuți sub stăpânirea cuceritorilor, au mai manifestat, cu slabe posibilități artistice, tradițiile caracteristice secolelor anterioare, elenistice. Revenindu-se, s-a atribuit și o vechime mult mai mare, și anule perioadei d eînceput a fierului , anilor în care, Troia a fost înfrântă de ahei(cca.280î.Hr.)Probabil s-a luat în considerare evoluția de la simplu spre complex, rafinat. Intrată în circuitul obiectelor traficate, nu se pot face decât speculații.
Se poate face însă o comparare a acestei coronițe cu cea care este expusă în Muzeul de Arheologie Națională din Constanța, coroniță ce însoțește femeia descoperită în sicirul din sarcofagul găsit la Olimp. Se pot constata unele asemănări: bentița lată de câțiva centimetri, din aur. Pe bentiță sunt montate frunze. E adevărat că pe una sunt la interior (cea de la Constanța), pe cealaltă la exterior (cea revenită în muzeul bugăresc). Cea de la Constanța prezintă și pietre semiprețioase montate în aur. Pot aparține unei etape sau unei școli comune de realizare a unor asemenea obiecte.
Dacă se ia în discuție sugestia unei foarte mari vechimi a acestui tip de coroană de aur, atunci poate că ar trebui să alăturăm spre comparare ceea ce a descoperit Schliemann la Troia.
În Grecia de astăzi, într-un muzeu nu departe ede Thesalonic se află o astfel de coroană ce segerează frunze de măslin.
Muzeul Benaki din Athena găzduiește o astfel de coroană, doar că este cu frunze mai degrabă de măslin. E datată sec. IV-IIIî.Hr.
În Turcia s-a descoperit o asemenea coroniță din frunze de stejar însoțite de ghinde.Se pare că provine din Regiunea Marmara,Çanakkale (provincia),Dardanele. Aparține perioadei 350-300î.Hr.
În traficul de obiecte istorice, traficul obiectelor de artă, al obiectelor de aur, unele asemenea coronițe au ajuns în Occident, în S.U.A.:
Traficul cu astfel de coroane a făcut ca o coroniță care, aparent aparține unei alte etape în evoluția acestor coronițe să fi fost găsită în Anglia, într-o banală cutie de carton, printre foi de ziar.
Lumea romană va prelua și ea acest concept spiritual, artistic, simbolistic. Nu îl va asocia ritualurilor funerare, nemuririi, ci gloriei împăraților, ceremonialurilor publice în care împăratul își afirma autoritatea. Coroanele din dafin (laur) vor reprezenta onoare, victorie, glorie. Estetica acestui tip de coroane se va modifica ușor, semnificativ. Se produce integrare și în același timp modificare.
Noi, aici în spațiul dintre Dunăre și Mare va trebui să fim atenți să nu mistificăm singuri și să nu prezentăm eronat ceea ce aparține unei etape istorice și să atribuim alteia. Ne furăm singuri căciula. Dincolo de faptul că multe artefacte se pierd, dispar, rămân uitate, necunoscute prin depozite muzeale.
Zona Mangaliei a fost și continuă să fie gogată în elemente caracteristice epocii elenistice. Aceste elemente ancorează zona în legăturile cu Macedonia, Regatul Odrisilor, cu Tracia elenistică, cu Asia Mică pentru secolele IV-Iî.Hr., chiar dacă Roma se înfiltrează treptat în zonă. Legăturile tradiționale locale nu se pierd și nu se distrug ușor sub spectrul marelui cuceritor, marelui războinic și consumator - Roma antică.
M. Irimia, Date noi privind necropolele din Dobrogea în a doua epocă a fierului, în Pontica, 16, 1983, p. 69-148
http://a1.ro/news/inedit/o-adevarata-comoara-de-peste-doua-milenii-descoperire-extraordinara-facuta-de-un-batran-intro-cutie-de-carton-habar-nu-aveam-ca-tin-o-asemenea-valoare-in-casa-id495504.html
http://art-historia.blogspot.ro/2008/08/muzeul-din-constanta.html
http://bgtreasures.eu/mound_goliamata_kosmatka_en.php?lang=en
https://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_Olympic_Games
http://mangalia.ro/index.php/2012/10/04/mormantul-cu-papirus/
http://m.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-o-descoperire-arheologica-de-senzatie-de-la-olimp-la-musei-capitolini-252595
http://psiho-spiritualitate.blogspot.ro/2011/07/dafinul-simbol-al-succesului-si-pacii.html
http://ran.cimec.ro/sel.asp?codran=60491.10
http://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=neptun-municipiul-mangalia-constanta-descoperiri-funerare-la-neptun-cod-sit-ran-63205.01
https://ro.pinterest.com/pin/418975571554042422/
http://rumika.eu/en/tomb-of-malomirovo-zlatinitsa-near-elhovo/
http://www.britishmuseum.org/research/collection_online/collection_object_details.aspx?objectId=459359&partId=1
http://www.cjc.ro/MINAC/ro/foto-2.html
https://www.exquis.ro/lucrurile-mai-putin-stiute-despre-frunzele-de-dafin/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/controversatul-mormant-antic-de-la-vergina
https://www.metmuseum.org/blogs/metkids/2016/pergamon
http://www.thehistoryblog.com/archives/42404
https://www.tpu.ro/timp-liber/ce-semnificatie-are-coroana-de-lauri-dau-funda/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu