Efectele ocupaţiei Puterilor Centrale în Dobrogea

Prof. Pădureanu Elena Sanda

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Histdob.png

Harta Ţinuturilor dintre Dunăre şi Mare pe fundalul primului război mondial

Defecţiunile ce s-au manifestat în mecanismul strategic al Antantei pe frontul de răsărit s-au răsfrânt dramatic asupra României.

  Ca urmare a problemelor cu care s-a confruntat Rusia, România a rămas singură în luptă pe frontul de răsărit. În toamna anului 1917 a fost nevoită să încheie Armistiţiul de la Focşani (29 noiembrie 1917). La 11 februarie 1918, plenipotenţiarii germani au cerut cedarea Dobrogei. Partea de nord a acesteia urma să fie organizată ca un protectorat germano-austro-ungar. De la linia Hârşova-Constanţa spre sud – implicit Mangalia cu plasa sa -, spaţiul dobrogean urma să fie ataşat Bulgariei. Această concepţie legată de redistribuirea teritoriilor dela mare avea ca bază de plecare situaţia creată la sfârşitul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. Ieşirea Rusiei din război prin pacea separată de la  Brest-Litovsk din 3 martie 1918 a determinat România să accepte la 5/18 martie 1918 semnarea la Buftea a tratatului preliminar de pace cu Puterile Centrale. Acesta recunoştea cesiunea Dobrogei.  Ulterior, tratatul de pace cu Puterile Centrale, semnat la Bucureşti la 24 aprilie/7 mai 1918 la Bucureşti de prim-ministrul Alexandru Marghiloman, prevedea trecerea acesteia sub controlul unui condominium al Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei, şi Turciei. În umbra armistiţiului şi păcii de la Buftea-Bucureşti, Dobrogea sudică revenea Bulgariei, pe când Dobrogea nordică era păstrată în vederea controlării gurilor Dunării ca un condominium al Puterilor Centrale. Astfel, asupra Dobrogei, în ansamblu, şi implicit asupra Mangaliei cu întreaga plasă, în ciuda acestor delimitări între ocupanţi a funcţionat în continuare o administraţie mixtă, elementul dominator rămânând în continuare cel german. Măsurile care s-au luat au fost cu caracter represiv, brutal. Instituţiile româneşti au fost închise, de cele mai multe ori desfiinţate. S-a căutat a se crea instituţii care să reprezinte baza de integrare a acestor pământuri la statul bulgar. Brutalitatea forţelor de ocupaţie bulgare a fost fără margini.  Tratatul de Pace separată semnat la Buftea-Bucureşti (24 aprilie/7 mai 1918) instituia autoritatea Bulgariei peste Cadrilater, judeţele Caliacra şi Durostor, peste partea sudică a judeţului Constanţa, până la o linie situată aproape de Valea Carasu.

   României i se permitea accesul la Portul Constanţa pe o rută de uscat controlată militar de Puterile Centrale, de Germania în mod deosebit.

   În Plasa Mangaliei, ocupaţia Puterilor Centrale a lăsat urme grele.

----------------------------------------------------------------- 

Bibliografie:

Fragment din manuscrisul personal, Mangalia de  altădată. Plasa Mangaliei. Arc peste timp.