Drumul regal - Comuna Cerchezu, județul Constanța

prof. Elena Sanda Pădureanu

   Comuna Cerchezu se situează la granița cu Bulgaria. Este una din comunele mărginașe, influențată masiv de poziția pe care o are, la apus față de Negru Vodă, cel mai apropiat orășel cu activitate dominant agrară. Astăzi mai prezintă doar patru sate: Cechezu (reședința de comună care dă și numele comunei), Căscioarele, Viroaga și Măgura. 

   Dacă Cerchezu, Căscioarele, Viroaga se află la DJ391, Măgura est lateral, spre sud-est față de acest drum, o așezare afectată negativ de această poziție.  

  Populația în zonă este reprezentată de urmași ai procesului de colonizare masivă, românească, realizat în perioada imediat următoare războiului ruso-româno-turc sau războiul de cucerire a independenței de stat a României(1877-1878). Colonizarea s-a desfășurat între 1880-1911. În 1911 a fost momentul în care Dobrogea a intrat în drepturi politice depline. Elementul musulman turco-tătar nu mai este prezent în spațiul comunei.

    Prin anii '80, satele Măgura și Viroaga păstrau în memoria colectivă un sentiment de mândrie și de superioritate față de Cerchezu, centrul comunei. Continuau să afișeze sentimentul că erau mai buni, mai muncitori, mai harnici, cu o administrare mai bună la nivelul comunității satului. Tinerii din acei ani - urmași direcți ai procesului de colonizare românească, aflați deja la a treia sau a patra generație - au beneficiat de o îndrumare și o educație deosebită, întrucât unii din ei, prin efortul familiilor modeste din sat, au ajuns la studii universitare. Unii din ei au devenit învățători, profesori, profesori universitari, ingineri - mândria familiei și a satului. Unii din ei au profesat chiar în sat. Această generație de tineri educați, intelectuali, a menținut vie în memoria colectivă ideea unui drum regal la Viroaga. 

    Ideea de drum regal la Viroaga era legată de numele regelui Carol. 

   Se știe că granița româno-bulgară la 1878 a fost stabilită și trasată de o comisie care a împărțit Dobrogea istorică între statul român - două treimi - și statul bulgar - o treime. Datorită acestei trasări arbitrare a graniței, s-au perpetuat tensiuni, conflicte în care România și Bulgaria au avut mereu de rezolvat problema unor pretenții teritoriale. Granița impusă în 1878 a acordat Bulgariei un ascendent strategic prin faptul că i-au revenit în preajma graniței puncte de relief mai înalt decât în zona românească de graniță. Strategic, teritorial, s-au perpetuat nemulțumiri ale statului român până la al doilea război balcanic (1913). Prin Pacea de la București(1913), României i-a revenit Cadrilaterul - județele Caliacra și Durostor. Întreaga Dobroge istorică a intrat în granițele României, pentru o bucată de vreme: 1913-1940. 

    Se știe că în timpul regelui Carol I (1866-1914), după războiul pentru obținerea independenței de stat (1877-1878), s-a acordat atenție protecției granițelor țării, asigurării drumurilor importante din Dobrogea cu o structură care să permită deplasarea rapidă a trupelor militare române spre puncte de graniță. În acea epocă, modernizarea drumurilor însemna pietruirea durabilă a acestora. Cu puțină atenție la memoria colectivă, la informațiile sporadice transmise, se poate evidenția că traseele rutiere  asfaltate de astăzi nu sunt în totalitate identice cu arterele rutiere importante în acea perioadă a Vechiului Regat al României.  Drumul asfaltat care leagă Negru Vodă de Cerchezu, Căscioarele, Viroaga și merge mai departe prin spațiul fostului sat Căciulați, către Olteni a fost finalizat în 1982. 

    Eu am ajuns prin repartiție guvernamentală la un an după finalizarea acestui drum astăzi DJ391, într-un moment în care funcționa deja o rețea de autobuze ce asigurau legătura  între sate pe acest drum asfaltat, autobuze ce veneau de la Constanța la Negru Vodă, pentru a merge apoi până la Tufani.  

   Ceea ce local se mai menționează a fi drumul regal, este un drum pietruit, și astăzi bun, utilizat pentru activitățile agricole, un drum ce merge în linii drepte, venind de la Independența - un punct între Independența și Movila Verde - trece la vest de Viroaga - între Viroaga și fostul sat Căciulați, pentru a se duce până la Măgura. Strâns legat de acest drum se afla o porțiune care ducea din partea de nord-vest a satului Viroaga către Chirnogeni. În perioada Regatului României, datorită acestui drum, satele Viroaga, Măgura avuseseră o poziție ascendentă față de Cerchezu. Măgura a avut o semnificație deosebită la graniță, până la 1913, la Pacea de la București., când Cadrilaterul a revenit României. Datorită acestui drum, legătura spre Cernavodă, Băneasa, Cobadin pe ruta spre Independența, sau legătura spre Constanța, prin Chirnogeni - se făceau evitând Cerchezu, Negru Vodă. Prin acest drum, Viroaga era legată la zona centrală a Podișului Dobrogei de Sud. Drumul pietruit a fost foarte bine întreținut. Satele comunei Cerchezu au fost cunoscute până în 1925, sub denumirea pe care au avut-o în cadrul Imperiului Otoman - Cerchezchioi (Cerchezu), Docuzaci (Măgura), Mamuslia (Căscioarele), Calfachioi (Viroaga), Amurtlia (Periș), Cealmagea (Căciulați).  Ultimele două au involuat vertiginos, devenind simple cătune. Numele românești s-au impus abia prin Legea administrativă din 1925. În perioada interbelică, populația musulmană, turco-tătară a părăsit zona, retrăgându-se în așezări cu o poziție mai avantajoasă, așezări cu o comunitate musulmană mai mare. 

   O a doua etapă în care s-a acordat atenție rețelei rutiere a fost în vremea lui Carol II. Doar că în vremea sa a predominat interesul economic, nu interesul strategic pentru acest spațiu. Integrarea Cadrilaterului la România a făcut ca Măgura să nu mai beneficieze de interes de graniță. Rolul Viroagăi și al Măgurii s-au modificat la 1913. 

    Drumul regal la Viroaga, Măgura (culoarea roșie)

    Organizarea Regiunilor în perioada 1948-1968, dar mai ales reforma teritorial-administrativă din 1968 face ca interesul pentru anumite așezări și anumite trasee rutiere să crească. Este contextul în care în timpul lui Nicolae Ceaușescu se dezvoltă artera rutieră din sudul județului Constanța, drum care astăzi pe hărțile rutiere poartă numele DJ391/DJ391A Drumul regal de la Viroaga la punctul de joncțiune dintre Independența și Movila Verde poartă numele 391(socotit vadiantă a DJ391). Drumul Regal între Viroaga și Măgura este notat 18 iar între Viroaga și Chirnogeni este notat 17. Chiar dacă acest drum regal a trecut la est de Căciulați (Cealmagea), această așezare a continuat să decadă, iar atunci când se realizează DJ391, acesta trece prin spațiul său, în condițiile în care în vatra satului mai trăia cu încăpățânare doar o familie care nu s-a supus ideii de comasare din 1968. Între timp, vatra acestui sat a devenit loc de pășunat și de cultură agricolă. 

    DJ391/DJ391A este un drum care asigură legătura între localități sudice în județul Constanța: Negru Vodă, Cerchezu, Căscioarele, Viroaga, fostul Căciulați, Olteni, Furnica, Tufani, Șipotele, Văleni, Dobromir, Băneasa, Răzoarele, Oltina. Este și el un drum al localităților de graniță, dar într-o altă manieră, o altă viziune.

     Spațiul comunei Cerchezu este un spațiu  parcă uitat de lume, la capăt de lume. Doar minisilozurile postcomuniste și eolienele dinspre Chirnogeni par a racorda acest colț al județului Constanța la contemporaneitate. Turmele de capre și de oi te duc cu gândul la lumi demult apuse.