Mangalia în paginile celei ce a fost Cela Serghi

Prof. Pădureanu Elena Sanda

Cela Serghi, dobrogeancă prin naștere a surprins chipul Mangaliei interbelice cu tot farmecul său în creaţiile sale literare.

Pânza de paianjen este romanul autobiographic, a cărei publicare a început-o din 1937, în Revista Fundațiilor. Camil Petrescu este cel care a îndemnat-o să-l scrie. Romanul în manuscris este terminat în 1936 și apreciat de Mihail Sebastian. Liviu Rebreanu a susținut publicarea romanului.

Marea a avut o deosebită influență asupra Celei Serghi și a creației ei. Dorul de mare, nostalgia mării îi permit să dezvolte pagini întregi în care eroina, Diana Slavu, se regăsește petrecându-și o vară la Mangalia ca turist, cazat în casele modeste și plăcute ale localnicilor. Romanul a apărut cu o banderolă pe care scria: "Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Mihail Sebastian au recomandat Editurii acest roman".  Pânza de păianjen este un roman revizuit de autoare în trei ediţii succesive (în 1938, 1946 şi 1971). Primele două ediții aparțin perioadei în care Plasa Mangeliei funcționa, iar Mangalia continua să păstreze parfumul acelei epoci descrisă de autoare în paginile cărții. Cartea a rezistat timpului și desrierea artistică a Mangaliei ne încântă pentru că Cela Serghi a zidit în paginile ei o parte din sufletul său. Digul care delimitează zona portuară, pictori care își exersează talentul în spațiul public mangalian, drumul spre băile de pucioasă (sulfuroase), aspectul Mangaliei interbelice, în zilele toride de vară, aspectul locuințelor în care vilegiaturiștii și pleziriștii (turiștii) epocii erau primiți și cazați sunt descrise și încărcate de emoții deosebite. Fermecată de soare, căldura nisipului, vibrația aerului, mirosul de alge, gustul de sare care se amestecă în peisajul mangalian al primei jumătăți a secolului al XX-lea, Cela Sergi este admiratoare a Mangaliei în cărțile sale. Ea face loby în favoarea acesui orășel cu chip oriental, am putea spune în termenii lumii de astăzi că face marketing turistic interbelic în pagini de literatură. 

    Aceeași Mangalie din prima jumătate a secolului al XX-lea, cu parfumul său oriental se regăsește și într-o creație mai târzie a autoarei, Pe firul de păianjen al memoriei, carte memorialistică,  publicată în 1977. În paginile acesteia, Cella Serghi ne spune că bunicul ei era din Callatis, Mangalia. Ea se mândrește cu acestă legătură genealogică pe care o are în sânge și pe care o promovează literar.^*

 

*Fragment din lucrarea monografică în curs de apariție: Pădureanu Elena Sanda, Mangalia. Plasa Mangaliei (1878-1950), la Editura EXPONTO.

Bibliografie:

1. Serghi Cela, Pânza de păianjen, Editura Minerva, 1971, Serghi Cela, Pe firul de păianjen al memoriei, Bucureşti, 1977

2.Serghi Cela, Pe firul de păianjen al memoriei, Bucureşti, 1977, p. 91-92.