Prof. Pădureanu Elena Sanda
Oraş cu vocaţie preponderent comercială,
centrul vechi al Craiovei s-a cristalizat în cursul secolelor al XVIII-lea şi
al XIX-lea. Străzile, numite uliţe sau „linii de bolţi”, purtau numele breslelor
de comercianţi şi meşteşugari. Axa nord-sud a oraşului a fost permanent semnificativă,
strâns legat de comerţ, iar răscrucile importante au fost întotdeauna loc
semnificativ pentru negoţ: răscruciul de peşte, răscruciul mic (târg de
mărfuri). Prima cale a Dunării - axa
nord-sud – era dublată de străzi secundare, erau „uliţe de dos” unde clienţii
legau caii şi apoi mergeau „pe pod”, de fapt, pe pavimentul podit în sec. XVIII
cu bârne din lemn, apoi, după 1870, cu piatră de râu, cu piatră cubică din
granit.
Preocupările
urbanistice şi investiţiile în construcţii solide şi deosebite arhitectonic
sunt din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
La
începutul secolului XX a fost perioada în care Bănia a cunoscut profunde
transformări edilitare: sistematizarea rețelei stradale, amenajarea și
modernizarea unor grădini publice importante, construirea și consolidarea unor
edificii publice și particulare. Arhitecți străini și români au construit
edificii impunătoare și durabile.
Şi-au
pus amprenta asupra chipului acestei urbe numeroase personalităţi: arhitectul Alexandru
Hristea Orăscu (1817-1894), inginerul geodez lt-col Dimitrie Papazoglu (1811-1892),
arhitectul german Engel Breher, inginerul olandez W.H. Lindley, inginerul
craiovean M. Colleanu şi arhitectul Ion Dimitrie Berindei (1871-1928).
La
începutul secolului al XX-lea, în centrul vechi al Craiovei s-au produs
sistematizări şi resistematizări puse în aplicare de ing. M. Colleanu şi arh.
I. D. Berindei, ulterior de arhitectul Otto Carada Hesselman. Perioada primelor
trei decenii ale secolului trecut a fost o epocă de mare efervescenţă
urbanistică, arhitecturală, artistică şi edilitară a oraşului. Sunt anii în
care urbea Craiovei se înnoieşte foarte mult, în centrul oraşului se demolează
cvartaluri întregi de case mici şi modeste.
Aspectul
general al centrului vechi al Craiovei, la sfărşitul anilor 30 ai secolului
trecut, permitea oricui să aprecieze că oraşul „se apropia de tipul oraşelor
din Europa centrală”.
Alături
de alți arhitecți ai Craiovei, precum Thoma Dobrescu, D. Nedelcu, I.D.
Berindei, Petre Antonescu, francezii Albert Galleses, Paul Gottereau şi
italianul Constantino Cichi, Alfred Vincenz a îmbogăţit peisajul arhitectural
craiovean cu edificii ce încântă și cuceresc și astăzi.
Inginer arhitect al Primăriei Craiova,de
numele său se leagă ridicarea unor construcții. A contribuit substanţial la
zestrea edilitară a Craiovei, a lăsat „moștenire“ orașului imobile ce încântă
și astăzi.
Oamenii bogaţi ai secolului al XIX-lea şi al
XX-lea s-au întrecut în a avea case mari, frumos decorate, parcă într-o
competiţie a frumosului şi armoniei estetice.
http://www.panoramio.com/photo/69866405
Casa
Bibescu
http://www.monumenteoltenia.ro/casa-vernescu-craiova/
Casa Vernescu
http://www.monumenteoltenia.ro/palatul-jean-mihail-craiova/
Palatul Jean Mihail
Casa Vrăbiescu, faţada
sudică
Casa Cănciulescu,
Craiova – vedere de ansamblu
Casa Zwillinger
Casa Doctor Mendel
http://www.monumenteoltenia.ro/casa-de-cultura-traian-demetrescu-craiova-program-activitati-16-22-02-2015/
Casa poetului Traian
Demetrescu
Casa Chirchiubesa Palada
Casa Mirica
Muzeul Olteniei
Casa Poenaru
Casa Stoilov
Hotel New York, fost Geblescu
Universitatea Craiova
Clădirile impunătoare din urbea
de odinioară, mărturii ale unui timp istoric bogat şi frumos au fost neglijate
masiv mai ales în perioada postcomunistă. Ele sunt aruncate în lada de gunoi a
uitării. Lipsa banilor actualilor proprietari, dezinteresul sau neputinţa
statului de a le asigura un viitor grăbesc degradarea lor, pregătindu-le un
sfârşit urât pe care nu-l merită.
Primaria municipiului Craiova dezvoltă proiectul "Amenajare si
revitalizare Centrul istoric al Municipiului Craiova"
Se consolidează clădirile şi se
reabilitează faţadele.Se ameliorează pavajul şi iluminatul stradal. Pentru
reabilitarea faţadelor clădirilor vor fi folosite culorile bej, alb, ocru,
acolo unde nu pot fi respectate culorile originale. Se realizează reabilitarea
infrastructurii rutiere, a reţelelor de canalizare şi termice, a unei toalete
publice, precum şi montarea de mobilier urban sau console ornamentale. excluderea
funcțiunii de locuire de tip rezidențial, fiind permisă doar locuirea în regim
hotelier (pensiune, hotel, hostel, bed&breakfast), locuirea de serviciu
atunci când deservește o activitate desfășurată în imobil“. Așadar, casele de
aici nu vor mai putea fi cumpărate pentru a fi pur și simplu locuite, ci,
eventual, transformate în hotel ori pensiune.
Surse:
Marcel Berendei, Craiova
în primele decenii ale secolului XX, in http://revistaramuri.ro/index.php?id=1889&editie=69&autor=de%20Marcel%20Berendei
http://www.gds.ro/Local/2015-01-17/istorii-ascunse-intre-pereti-vechi-casa-canciulescu,-o-bijuterie-arhitecturala/
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Casa_Vr%C4%83biescu_vedere_frontal%C4%83.JPG
http://www.gds.ro/Local/2014-02-12/Bijuteriile+arhitecturale+ale+Craiovei+se+transforma+in+ruine/
http://www.gandul.info/stiri/centrul-istoric-al-craiovei-va-fi-reabilitat-cu-11-milioane-de-euro-fonduri-europene-in-18-luni-11360815
http://www.craiovaforum.ro/stiri/administratie/primaria-craiova-nu-mai-vrea-ca-centrul-istoric-sa-fie-locuit-pe-viitor.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu