Dacă mergi pe Valea Oltului, vei întîlni Mănăstirea Cozia - un complex
arhitectural ortodox extraordinar.
Pisania ce se află pictată în interior, grăiește astfel: „Această sfântă şi
dumnezeiască biserică, unde să prăznuieşte hramul prea sfintei şi începătoarei
de viaţă Troiţă, iaste zidită den temelie de blagocestivul răposat Domnu Io
Mircea Voievod cel bătrân, la cursul anilor 6894 (1386) care o au înfrumuseţat
în lăuntru cu tot felul de podoabe şi afară întărind-o cu venituri pentru
chivernisirea ei; iar pentru multă vreme a trecuţilor ani, fostu-s-au pierdut
podoaba ei cea dintâi a zugrăvelii şi văzând-o stricată, cinstitul şi de bun
neam, dumnealui Jupân Cantacuzino bi vel păharnic, feciorul spăt. Drăghici,
îndemnatu-s-au de dumnezeiasca râvnă de o au zugrăvit precum a se vede, pentru a
lui veacinică pomenire. În zilele prealuminatului şi înălţatului Domnu Io
Constantin B. Basarab Voievod, fiind păstor Ţărei prea sfinţitul mitropolit chir
Teodosie, leat 7213 (1705); iar năstavnic Serafim Ieromonah. Ipisah Preda i snă
(fiul) ego Ianache Sima Mihăilă zugrafi." La intrare se regăsește și o ată
pisanie în piatră Se regăsește în pridvor, deasupra ușii de la intrare - doar că
aici se găsește o eroare de datare, o eroare care e posibil să fi aparținut
ciopitorului: leat 6809 (sic 1301). Această pisanie sună astfel: „Întru slava
sfintei şi de viaţă făcătoarei Troiţe s-au înălţat din temelie această sfântă
biserică, de creştinul Domn al Ţării Româneşti Io Mircea Voievod, la leat 6809
(sic 1301)* şi lipsindu-se de podoaba ei cea dintâi pentru mulţimea anilor, am
luat iară această înfrumuseţare, precum se vede, de cei ce s-au îndurat, în
zilele prea luminatului Domn Io Constantin B.B Voievod, fiind mitropolit al
Ţării Româneşti chir Teodosie şi ostenitoriu chir Antim episcopulu de Râmnic
leat 7215 (1707), la iegumenia prea cuviosului chir Mihail” Dacă privim cu
atenție, pisania din interior menționează că Mircea Voievod cel Bătrân
au înfrumuseţat în lăuntru cu tot felul de podoabe. Această pisanie
susține că multă
multă vreme a trecuţilor ani, fostu-s-au pierdut podoaba ei cea dintâi a
zugrăvelii şi văzând-o stricată, cinstitul şi de bun neam, dumnealui Jupân
Cantacuzino bi vel păharnic, feciorul spăt. Drăghici, îndemnatu-s-au de
dumnezeiasca râvnă de o au zugrăvit precum a se vede, pentru a lui veacinică
pomenire. Jupân Cantacuzino bi vel păharnic, feciorul spăt. Drăghici trăiește în
sec. al XVI-lea și la începutul secolului al XVIII-lea. Cultural, aparține
epocii cronicarilor dar și al iluminismului timpuriu în Țările Române - o epocă
în care circulă idei renascentiste, umaniste târzii dar și ale iluminismului
european.
Jupân Cantacuzino bi vel păharnic, feciorul spăt. Drăghici susține pe
cheltuiala sa, sponsorizează refacerea picturii. Textul acesei pisanii ne
sugerează în final că
năstavnic Serafim Ieromonah. Ipisah Preda i snă (fiul) ego Ianache Sima
Mihăilă zugrafi
Ei sunt cei implicați în executarea picturii, a iconografiei interioare și a
celei din pridvorul adăugat de Constantin Brâncoveanu. Este această pictare
interioară a Bisericii Mănăstirii Cozia - de la începutul sec. al XVIII-lea, din
epoca brâncovenească o repictare fără derapaje a iconografiei din vremea
de început, din vremea lui Mircea Cel Bătrân?! Pisania ne spune despre pictura
interioară:
pentru multă vreme a trecuţilor ani, fostu-s-au pierdut podoaba ei cea dintâi
a zugrăvelii şi văzând-o stricată
Dacă se acceptă ideea că pictura a fost doar refăcută în ansamblul său, atunci
putem spune că avem și astăzi teme iconografice care s-au pictat în vremea lui
Mircea cel Bătrân. Dacă am porni de la această ipoteză - că reprezentanții
epocii brâncovenești au respectat - în procesul de refacere, de restaurare -
ceea ce au creat cei din vremea lui Mircea, atunci se poate vorbi într-o anumită
cheie despre o parte a iconografiei din lăcaș: sfinții militari care se află
pictați pe pereții celor două abside laterale ale bisericii.
Către naos, șirul Sfinților Militari este delimitat de alte secvențe
iconografice prin prezența Arhanghelilor. Între Sfinții Militari se află - pe
peretele absidei din dreapta, după sensul de intrare - Sf. Dimitrie și Sf.
Gheorghe.
Sf. Gheorghe
Spre deosebire de alte picturi din alte biserici, aici Sfinții
Militari sunt însoțiți de anumite reprezentări, în zona umerilor, nu numai în
zona picioarelor. Sf. Dimitrie este însoțit de imaginea Soarelui, poziționată
deasupra umărului stâng. Pe umărul drept pare a avea un coif răsturnat. Sulița
și sabia îi sunt arme. Sub picioare are un personaj cu capul încoronat - e
reprezentat ca războinic distrugător de împărății. Sf. Gheorghe are scut în
formă drptunghiulară, sabia la soldul stâng, în spate, sulița în mâna dreaptă -
la fel ca și Sf. Dimitrie, are sabie și suliță - iar sub picioare are un balaur. Dacă prin
reprezentarea consacrată pentru Sf. Gheorghe putem intui un sincretism care ne
îndreaptă gândurile către Cavalerul trac, Sf. Dimitrie - așa cum e reprezentat
aici - ne poate duce cu gândul la un sincretism în care creștinismul a încorporat
un zeu solar, un zeu masculin, sub haina lui Dimitri/Demetrios/Dumitru. Sugestia care îmi
vine în minte cu ușurință este...zeul Mithra (Deo Mithra...) - un zeu de sorginte îndepărtată medo-persană, pontică (în
vremea lui Mithridate al VI-lea Eupator), un zeu care a pătruns în rândurile
armatei Imperiului Roman, Imperiu care după 395 a ridicat la politică de stat
crestinismul și a trecut la anularea publică, oficială a politeismului devenit
decadent. Într-un Sfânt războinic, militar nu putem intui originea feminină a unei zeițe
precum Demetra - indiferent că îi pronunțăm numele Dimitrie, Dumitru, Demetrios.
Surse:
Moisescu Cristian, Arhitectură Românească Veche, Ed. Meridiane,
București, 2001, ISBN 973-33-0440-9, ISBN 973-33-0452-2,
http://uav2020.ro/istorie/manastirile-sf-nicodim-mircea-cel-batran/manastirea-cozia/
http://www.monumenteoltenia.ro/manastirea-cozia/
https://www.facebook.com/sabiidetoledo/posts/sfinti-militari-la-manastirea-cozia/837551429671631/
