Prof. Pădureanu Elena Sanda

Cultul eroilor stabilește o legătură de suflet cu cei ce s-au jertfit pe altarul poporului și al națiunii române. Statul român, monarhia în România a stimulat comemorarea celor căzuți pe câmpul de luptă pentru atingerea idealurilor naționale.

„Societatea Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război” a fost înfiinţată pe data de 12.09.1919 prin Decret Lege nr. 4106, semnată de Regele Ferdinand, având ca fondator şi preşedinte de onoare pe Regina Maria – care era şi preşedinte al Crucii Roşii din România - iar ca preşedinte activ pe Mitropolitul primat Miron Cristea, devenit la scurt timp Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Societatea avea menirea de a sprijini întreținerea mormintelor, a cimitirelor celor căzuți pe câmpul de luptă în războiul de întregire națională (1916-1918). De asemenea a sprijinit ridicarea monumentelor pentu comemorarea acestora, acolo unde comunele au solicitat sprijinul.

Tot sub patronajul reginei s-a editat, în anul 1919 „Buletinul de Propagandă şi Informaţii Cultul Eroilor noştri”.

Prin Legea din 02.06.1926, Societatea Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război a căpătat denumirea de „Societatea Cultul Eroilor”, iar buletinul a primit titlul „România Eroică”, publicaţie care a apărut neîntrerupt până în anul 1940.

La scurt timp după moartea reginei, în 1938, societatea a fost transformată în „Aşezământul Regina Maria pentru Cultul Eroilor”.

Până la moartea reginei societatea a reuşit să înscrie prin realizările sale mai importante:

- 118 cimitire de onoare ale eroilor;

- 3000 de opere comemorative de război;

- 84 de cripte;

-13 mausolee;

- 508 troiţe,

- amenajarea a 529.713 morminte, din care 72.860 în străinătate.

În Plasa Mangaliei - această unitate territorial-administrativă a funcționat între 1878-1950 - s-au ridicat monumente comemorative pentru cei căzuți în primul război mondial (război de intregire națională pentru români). Cu contribuții ale comunității locale, cu donații, ofrande din diferite părți, s-au ridicat monumente comemorative la Albești, Limanu (Caracicula), Cotu Văii (Chiragi - pe turcește, Kiraci - pe tătărește), Negru Vodă (Cara Omer), Chirnogeni, Pecineaga (Gherengec),Dulcești, Tuzla (Tusla), Cerchezu (Cerchezchioi), Viroaga (Calfachioi). Unele sunt simple obeliscuri așezate pe un postament, cu o cruce în partea superioară, sau chiar și fără cruce.. Altele, acolo unde comunitatea s-a dovedit mai bogată și mai mândră a înălțat un monument complex – la Limanu (Caracicula), Negru Vodă (Cara Omer). Pe monumente s-a săpat numele celor care au participat la război și au căzut în luptele din 1916-1917, originari din comuna sau satul respectiv. Sunt nume de români dar și de turci și tătari ce au fost înrolați cu diferite grade în armata română, care s-au jertfit pentru cauza statului român. Aceste monumente odată înălțate, au prilejuit activități comemorative colective anuale, cu ceremonial și fast, implicând comunitatea locală, de la cel mai mic la cel mai mare – primar, preot, dascăl, elevi, săteni.

Monumentul de la Viroaga nu departe de biserica satului, se află înconjurat în continuare de mormintele și crucile sătenilor care au participat la lupte și au căzut pe câmpul de luptă. Este cel mai modest monument dintre toate aceste monumente din vechea Plasă a Mangaliei.

Negru Vodă (Cara Omer)

Limanu (Caracicula)

Cotu Văii

Chirnogeni (Chiragi)

Fotografie personală

Cerchezu

Viroaga

Albești

(monumentul astăzi, renovat)

În cinstea tinerilor mangalieni înrolați în armata României, eroi căzuţi în primul război mondial (războiul de întregire națonală a României), în piaţa oraşului Mangalia s-a înălţat un monument care se pare ca fost realizat de Ion Jalea, sculptor constănţean. Acesta reprezenta un soldat român în mişcare alertă, în poziţie de atac îndreptată spre sud, cu baioneta la armă. În peisajul încă mai mult rural decât citadin al Mangaliei interbelice, statuia se înălţa maiestuos către cer. Monumentul a fost amplasat în piața centrală a orașului, nu departe de faleză. A fost realizat din subscripție publică, de Societatea Demobilizaților de Război “General Rasoviceanu, Mangalia” împreună cu regele României, Ferdinand I.

A fost inaugurat în 1927. La inaugare ar fi trebuit să participle și regele Ferdinand. Nu a fost să fie așa. Boala cruntă ce l-a măcinat a făcut ca el să treacă la cele veșnice în acel an.

Concepția monumentului era înrudită cu o altă capodoperă a sculptorului Ion Jalea: Monumentul soldaţilor români morţi în captivitate în Germania, inaugurat la Lorena, Franţa, în 1923. Monumentul de la Mangalia, ca şi cel din Franţa, ilustra arta monumentală a artistului, remarcabilă prin simţul armoniei şi echilibrul de esenţă clasică al compoziţiei, prin expresivitatea şi plasticitatea formelor.

Fotografiile de epocă pun în evidenţă faptul că la Mangalia a mai existat un monument. Era un bust care îl reprezentă pe Constantin Șt. Motăş (1869-1931) căruia, pentru faptele deosebite pe tărâm sanitar și de arme – în contextul războaielor balcanice din 1912 dar mai ales cel din 1913 - i s-a decernat Meritul Sanitar clasa I în Campania din 1913. Corpul Veterinar, Asociaţia medicilor veterinari i-au ridicat pe malul mării, la Mangalia, un bust, încimentând în soclu urna cu cenuşa sa, bust care a fost inaugurat şi predat oraşului Mangalia la 16 iunie 1933. Nu trebuie făcută confuzia cu Constantin C. Motaș - fiul lui Constantin Șt. Motăş - profesor universitar la Universitatea din Iaşi, zoolog, care prin cercetările sale de hidrobiologie şi faună cavernicolă a fost deschizător de drumuri în hidrobiologie și freatobiologie.

Monumentul din Mangalia interbelică în două ipostaze diferite

http://familiamotas.ro/profesor-constantin-st-motas/

Constantin St. Motaș (1869-1931)

- Director al Şcolii Superioare de Medicină Veterinară între anii 1919-1921

- primul Decan al Facultăţii de Medicină Veterinară din Bucureşti, ales la 21 iunie 1921, cu prelungirea termenului până la 15 februarie 1926.

- Director al Institutului Pasteur – Bucureşti.

- Preşedinte al Societăţii de Medicină Veterinară.

- Preşedinte al Asociaţiei Medicilor Veterinari din România.

- Membru în Consiliul sanitar superior din Ministerul Sănătăţii.

- Membru al Societăţii Centrale de Medicină Veterinară din Paris.

- Membru fondator al Societăţii Române de Biologie.

A participat la Campania din Bulgaria în 1913 și la cea din 1917-1919. A făcut parte din echipa care a preparat vaccinul antiholeric cu care s-a realizat în 1913, marea experienţă epidemiologică românească de vaccinare antiholerică. Experimentul s-a aplicat unităților armatei române deplasate în Bulgaria în al doilea război balcanic și măcinată de cumplita boală dar și în sudul Dobrogei, pentru a evita extinderea focarului, pentru a-l stopa. Mangalia și Plasa Mangaliei s-au aflat atunci în imediata apropiere a zonei de manifestare a focarului de holeră.

Familia Motaș a avut o reședință de vară la Mangalia, așa cum, mulți din protipendada României au avut. Astăzi, în zona centrala Mangaliei, în spațiul vechii cetăți Callatis se află o străduță care poartă numele Constantin Motaș.

http://familiamotas.ro/academician-motas/

C-tin C. Motas

Înemeietorul freatobiologiei

Așezământului Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor a fost desfiinţat prin decretul 48 din 29.05.1948 şi ale Comitetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor,

Monumentele Mangaliei interbelice sunt astăzi dispărute. În timpul regimului communist ele au fost demontate şi se pare că au fost topite. Doar fotografiile de epocă le mai păstrează amintirea.

În regimul communist, primăriile, prin dascăli – învățători și profesorii de limba și literatura română, profesorii de istorie au continuat să întrețină monumentele, si să mențină manifestarea Cultului eroilor. Se văruia monumentul, Se rescria cu negru numele celor căzuți. Se organizau momente artistice la monument – se recitau poezii și cântece patriotice, se depuneau flori și coronițe de flori. În vremea lui Ceaușescu era o activitate pionierească anuală, la care elevii și profesorii se implicau, aducând o pată de culoare deosebită vieții rurale.

Unele monumente au fost mutate de pe poziția lor inițială. Așa s-a întâmplat la Pecineaga unde, monumentul a fost deplasat și amplasat în incinta școlii, pentru o mai bună protecție și îngrijire.

Unele sate din fosta plasă a Mangaliei și-au ridicat monument comemorativ și ele. La 23 August sătenii au ridicat un astfel de monument.

Mangalia a păstrat în structura sa piața în care a fost amplasat monumentul comemorativ al celor căzuți în primul război mondial. Î s-a schimbat numele. Nu s-a mai numit Piața Regală, așa cum apărea numele său pe o hartă a orașului din 1925. Clădirile ce delimitează piața, în marea lor majoritate aparțin perioadei comuniste: Casa de Cultură cu mozaicul pe fațadă, blocurile de locuințe cu trei nivele toate fac parte din perioda comunistă. Doar Hotelul care mărginește piața spre sud este o construcție din perioada interbelică, primul hotel cu multe etaje al Mangaliei – clădirea I.G.A.F., cum este cunoscută între mangalieni.

În perioada postcomunistă, în aceeași piață, la inițiativa unor mangalieni ce cunoșteau tradiția orașului, cu asentimentul primăriei, s-a ridicat un nou monument.

Monumentul eroilor la Mangalia – creație postcomunistă

Doar biserica Sf. Gheorghe din ultimul plan mai aduce aminte de chipul interbelic al Mangaliei în această imagine care prezintă monumentul eroilor al Mangaliei post-comunite, loc în care se produc ceremonii de comemorare.

Pe monumentul post-comunist se regăsesc numele celor din Mangalia căzuți în primul război mondial (1916-1918)

Plutonier Oprișan Dumitru
Soldat Nicolaae Ionașcu
Soldat Vasile Pohrie
Soldat Tache Ionașcu
Plutonier Buluc Ioan
Soldat Spiru Teodoru
Soldat Beldie Tudor
Soldat Iani T. Dumitru
Caporal Stavru Nicolae
Soldat Vasile Epure
Caporal Dumitru Cașoveanu
Soldat Vasile Echim
Caporal Caracaș Armoreac
Soldat Constantin Ciontea
Soldat Radu Ștefan
Soldat Arieșeanu Ilie
Soldat Cristea Mihai
Soldat Ioan Comitescu
Soldat Ion Mecu
Soldat Iulius Cicht
Soldat Caravan Florea
Soldat Ramazan Mustafa
Soldat Constantin Dobre
Soldat Beldie Tudor
Soldat Bertula Geamai
Soldat Aldea Gh. Aldea
Soldat Ionus Memet
Soldat Ion Nartea
Soldat Amet Hagi Mustafa

De asemenea se află și lista militarilor mangalieni căzuți în al doilea război mondial (1939-1945)

Locotenent Dobre I. Constantin
Soldat Ion Mecu
Sergent Buciuc Ion
Soldat Gheorghe Nețoi
Sergent Blacioti Nicolae
Soldat Pandelică Dan
Soldat Diaconescu Dumitru
Soldat Crușoveanu Oprea
Soldat Ruscu Ilie
Soldat Colțea Niculai
Soldat Ana Dumitru
Soldat Urucu Gheorghe
Soldat Beldie Gheorghe
Soldat Georgescu Traian
Soldat Georgescu Gheorghe
Soldat Traian Duplescu
Soldat Lepădatu Bănică
Soldat Tacu Vanghelie
Soldat Bonciu Ion
Soldat Bonciu Dumitru
Soldat Goschin Dumitru
Soldat Agurasti Ion
Soldat Ceară Ilie
Soldat Ceară Nicolae
Soldat Fuega Ion
Soldat Stănescu Ion
Soldat Rasim Salim
Soldat Ghiajim Salim

Români, turci, tătari – împreună s-au jertfit pentru statul național român în cele două mari conflagrații mondiale.

Comitetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor s-a înfiinţat prin Hotărârea Judecătorească nr. 664 din 19.11.1991 cu filiale în toate judeţele ţării și se implică în menținerea acestor monumente, pentru dezvoltarea în continuare a spiritului de respect față de eroii neamului.

Asociaţia Naţională Cultul Eroilor ”Regina Maria” cu filială și la Mangalia este în perioada post-comunistă continuatoarea nobilelor tradiţii ale Aşezământului Naţional ”Regina Maria” pentru Cultul Eroilor. În perioada post-comunistă vechile monumente au fost restaurate. Puține monumente au rămas la forma inițială fără o intervenție serioasă. S-au înălțat și monumente noi în unele sate din preajma Mangaliei.

Pe cele mai multe dintre monumente s-au adăugat liste și ale celor căzuți în al doilea război mondial (1939-1945), astfel încât rolul comemorativ al acestor monumente se prelungește și pentru militarii plecați din acese așezări din sud-estul României, căzuți la datorie în a doua mare conflagrație mondială.

În societatea noastă post-comunistă, a vorbi despre eroi și un cult al eroilor, a susține activitatea aceasta presupune un voluntariat și o pasiune tenace. Încadrarea României în Uniunea Europeană atenuază profund valorile naționale la tânăra generație.