La Movile


Prof. Pădureanu Elena Sanda

   Mangalia este o așezare cu trecut urban străvechi.
   Este o așezare în care, de-a lungul timpului s-au folosit diferite tehnici de construire a locuințelor, a clădirilor. Pământul galben pentru chirpici și piatra de calcar, ușor de prelucrat. Lemnul a fost și el prezent în zonă, dar specific padurilor de stepă cu influențe mediteraneene. De-a lungul timpului pădurea a fost decimată, rămânând până astăzi restul a două zone endemic împădurite: Hagieni și Comorova. În amândouă ariile forestiere s-au practicat masive împăduriri organizate de statul român, după 1880 și până în pragul primului război mondial.  Predominant au fost pinul și  diferite tipuri de foioase care se pretau pe solul format dominant din diferite calcare si loess.

      Fiind în zona în care calcarele ies la suprafaţă pe spații relativ întinse, oamenii s-au ocupat cu exploatarea acestora. La Mangalia, în nordul, nord-vestul și vestul acesteia, lacurile şi obanele Ciucur-Bostan, Ac-Oban, Cara-Oban, Percemli-Salcic, Cazan-Ciucur erau gropile inundate ale mai vechilor exploatări de calcare pentru construcţii. Intens exploatate, în1933, mai ales la Ciucur-Bostan încă se putea vedea calea de extracţie spre sud, cu birourile de înregistrare a materialului ieşit, cu puţ pentru apa de băut, în groapa Ciucur, şi cu un cimitir cu numeroase morminte în formă de movile în jur. Ciucur Bostan se pare că astăzi poartă oficial numele de Obanul Mare. În perioada interbelică se afla la nord-vest de așezării. Astăzi este în vestul orașului care este gata să desființeze această amintire a exploatărilor de calcar prin permanenta extindere.

Vedere aeriana (Google Earth). Pestera Movile. Rezervatia Obanul Mare

                                               Obanul Mare. Vedere aeriană (Google Earth)

    Oban este termen turcesc prin care se desemnează aceste căldări de exploatare a calcarului inundate de ape acumulate în timp. Menținerea acestui termen în denumirea urmelor de exploatare a calcarelor în jurul Mangaliei sugerează intensa și îndelugata lor exploatare în perioada de stăpânire otomană (sec.al XV- lea – al XIX- lea).
  În a doua juătate a secolului al XX-lea, odată cu intensa utilizare a cărămizii adusă în zonă și a betoanelor, aceste puncte de exploatare a calcarelor au încetat a mai fi exploatate.
  Prin anii ’80, regimul communist, epoca Ceaușescu dezvoltase un amplu proiect de remodelare urbanistică a Mangaliei. Se urmărea crearea unui boulevard impozant nord-sud, mutarea centrului administrative al orașului într-un complex architectonic nou, măreț, mutarea gării și a căii ferate  industrial care ducea la șantierul naval, în afara orașului, la vest de acesta. Din acel proiect s-a dezvoltat doar o parte – complexul de blocuri de pe Bulevardul Callatis. Proiectul avea nevoie de o rezolvare eficientă a problemei încălzirii în blocurile înălțate și în toate blocurile orașului.
  In obanul cu movile din nord-vestul Mangaliei s-au făcut prospectări geologice pentru a se vedea rezistența locului în perspectiva ridicării unei centrale de energie termică.    Locul s-a dovedit a fi străbătut subteran de cavități mari, fără legătură cu exteriorul. Pe atunci nu prea se mai folosea termenul de oban. Îl foloseau doar cei din comunitatea turco-tătară, atunci când vorbeau în limba lor. Comunitatea românească îi spunea La Movile. Pe atunci locul era folosit intens la păscutul oilor și vacilor de către cei din marginea orașului. Locul era înconjurat de câmpuri cultivate intens.
   În urma prospectărilor geologice 1986 s-a evidențiat o cavitate destul de mare sub locul numit pe atunci La Movile, o cavitete fără legătură cu suprafața. De altfel sub toată Mangalia se află caverne mai mari sau mai mici în calcarele ce susțin orașul). Proiectul unei mari centrale de energie termică a fost părasit.
  Geologic se poate vorbi calcare sarmaţiene, pe care se conturează doline reduse ca înălţime, şi depresiunea propriu-zisă, cu o adâncime de - 14 metri în centru şi de 10 metri pe margine. Se distinge şi un strat de loess-uri, caracterizat la suprafaţă prin prezenţa solurilor fosile, la baza cărora există blocuri de calcar.
  Obanul poate fi privit ca un spațiu în care o cavitate subterană s-a prăbușit geologic, dând naștere la o zonă relativ circulară în care omul a creat de jur împrejur un număr imens de movile care nu depășesc înălțimea platoului în care se dezvoltă. Movilele sunt mai de grabă resturile exploatării de calcar decât morminte, cum se promovează în tradiția orală locală.

   Astăzi vorbim de Rezervaţia naturală mixtă Obanul Mare care se întinde, în vestul municipiului Mangalia, pe o suprafaţă de 12 hectare. Are, în principal, scopul de protejare şi de conservare a unui ecosistem format din specii floristice şi faunistice rare, dar şi de ocrotire a rezervaţiei speologice de pe teritoriul său: peştera la Movile, o peșteră în platforma Moesica ce dateaza din Cuaternar.
  Peștera este de interes științific și este închisă turiștilor. Intrarea a fost inchisa cu o poarta masiva de beton armat pentru a izola mediul interior de influentele climatice si biologice de la suprafata, iar pestera nu poate fi vizitata decat de specialisti, in echipe de 2-3 persoane, durata unei vizite fiind de maxim doua ore.  Aceasta este o peşteră unică în lume, o rezervaţie speologică de o importanţă deosebită, un „colţ extraterestru” unde se adăpostesc nişte vieţuitoare complet necunoscute pe Terra până la descoperirea cavernei. Într-o lume total ostilă oamenilor, dar şi animalelor şi plantelor de la suprafaţa pământului, își desfășoară existența viețuitoare, specii numeroase nevertebrate, aparent normale: viermi, melci, gândaci într-un mediu predominat de hidrogen sulfurat, metan și mai puțin de oxigen. Viețuitoarele de aici nu depind deloc de energia solară. Bacteriile găsite aici obţin energia necesară pentru a supravieţui printr-un proces numit chemosinteză. Ele au un metabolism bazat nu pe arderile de oxigen, aşa cum este normal, ci pe extrăgerea dioxidului  de carbon şi hidrogenului sulfurat din mediul peşterii. O alta enigmă a fost sursa de hrană pentru vietățile din subteran, deoarece în această caverna nu se infiltrează apă de la suprafață care să transporte elemente biologice de suprafață, sau alte substanțe organice cu care se mulțumesc de obicei nepretențioasele vietuitoare de aici. Apa sulfuroasă și termală din peșteraă(21 grade Celsius) circulă prin canale carstice închise, venind direct din adâncul pământului, pe o falie profundă.


Este cea mai vestită peşteră din lume din acest punct de vedere. Mai există doar o peşteră Pestera Mammoth pe continentul nord american, în care au fost descoperite la fel de multe specii, însă aceea are 550 de kilometri, spre deosebire de mica peşteră de 200 de metri de lângă Mangalia.
   Peştera a atras atenţia cercetătorilor de la NASA care,  în anii ’90, au comparat mediul din Peştera Movile cu cel de pe Marte şi au atras în mrejele lor şi pe cei mai buni dintre cercetătorii români care au participat la acest proiect.
  Alocațiile pentru cercetarea în continuare a acestui ecosistem special stagnează.
  Pestera Movile a reprezentat un subiect de interes si pentru scenariul a doua cunoscute filme realizate in America: “The Cave” si “The Ends of the Earth: Secret Abyss of Movile Cave“.

  Pentru explorarea, dezvoltarea si exploatarea gazelor de sist, companiei Chevron i s-au alocat trei blocuri de teren în regiunea Dobrogea din sud-estul Romaniei: Blocul 17 (Costinesti), Blocul 18 (Vama Veche) și Blocul 19 (Adamclisi). Blocurile au o suprafață totala de aproximativ 2.700 km patrati. Conform hărții cu locațiile blocurilor de exploatare ale Chevron, rezervația speologică de La Movile se afla fix în zona de exploatare.
   Se pare că importanța  mondială a acestei peșteri nu a primat în fața interesului de viitoare exploatare a gazelor de șist. Cei ce au hălcuit subsolul românesc și l-au distribuit firmelor americane și occidentale spre explorare și exploatare nu au avut deloc în atenție interesul românesc. Zona este la periferia orașului! Sau sub masca explorării și exploatării gazelor de șist s-a preluat sub control american acest perimetru unic, spre exploatare științifică doar? în interesul cercetării ameicane?!
   Este un mare conflict de interese între proprietatea de suprafață și proprietatea de profunzime subterană în România, la mai mult de 50 metri adâncime.

   Pe internet se poate găsi această hartă care stabilește relația între Obanul Mare (astăzi) și străzile de la periferia de vest a Mangaliei.

Pestera Movile. Locatia pe Google Maps


În partea de vest a Obanului, la suprafață se dezvoltă o fermă.
  Peste an, spațiul Obanului Mare este în continuare loc de păscut oile și caprele iar zona de margine dinspre oraș este spațiu de depozitare a gunoaielor de către cei care nu respectă ideea de Rezevatie Naturală și astfel își ușurează bugetul personal de o cheltuială în plus.  De asemenea spațiul este folosit de copiii din cartierul mărginaș al Mangaliei pentru a bate mingea. În cadru organizat, școlar se mai fac din când în când activități extrașcolare, cu elevii de gimnaziu sau de liceu.

Obanul Mare văzut dinspre est spre vest

Obanul Mare văzut dinspre est spre vest. În prim-plan intrarea în Peștera de la Movile, o peșteră riguros menținută izolată de zona de suprafață pentru a nu se distruge micro-climatul subteran, pentru a nu se distruge ecosistemul din interior care are alte coordonate decât cel de la suprafață.
 (Mediul din subteran este foarte bogat în hydrogen sulfurat și metan dar sărac în oxigen)
Imagine de la Obanul Mare
                           




Imagine de la Obanul Mare
                                                                        Imagine de la Obanul Mare
                                Imagine de la Obanul Mare

                                                                          Imagine de la Obanul Mare
 Imagine de la Obanul Mare


                         Fotografii personale din timpul unei ieșiri cu elevii la Movile (Obanul Mare), 2013


   Ținând  cont de prezența copiilor în peisaj, se poate aprecia mărimea movilelor. Pe timp de toamnă-iarnă-primăvară, când iarbă nu este și pământul movilelor este frământat de picioarele oilor și caprelor, acesta arată ca un amestec de loess și calcar mărunțit. Din când în când și din loc în loc, o privire atentă poate detecta cioburi de calcar prelucrat, abandonat la suprafață.
 
 
Bibliografie:

1.      https://plus.google.com/100708635663580008726/about?gl=ro&hl=ro
3.      http://www.ibiol.ro/man/2012/Diaspora/02_Sarbu_Pestera%20Movile.pdf
4.       http://www.mangalia.ro/pestera-movile/
7.       Sanielevici H, Icoane fugare, Impresii din Dobrogea, conține:
8.       Voineşti I. P., Mangalia. Situaţia arheologică şi originea izvoarelor sale sulfuroase, în Analele Dobrogei, anul XII-XIV, 1932-1933, p.10.
  

Un comentariu:

Mariana Cristescu spunea...

Foarte interesant şi bine de ştiut. Mulţumesc!

Trimiteți un comentariu