Opinca

Prof. Pădureanu Elena Sanda



Opinca (sing.: opinca; pl.: opinci) este o încălțăminte cu o formă foarte simplă. Face parte astăzi din ținuta (vestimentația și încălțămintea) cu caracter național în spațiul carpato-danubiano-pontic, în România dar și în state vecine. Înițial, femeile au fost cele ce au făcut opincile în gospodărie, pentru membrii familiei. În timp, acestă activitate a făcut-o o persoană – un bărbat – care s-a specializat și a executat opincile pentru comunitatea satului. Pe măsură ce s-a renunțat la purtatul opincilor, acesta s-a implicat și în alte activități, nu numai executarea opincilor. Cei ce veneau la un astfel de meșter în făcutul opincilor veneau și cu materialul.

  Opinca se realiza atât pentru bărbați cât și pentru femei, atât pentru adulți cât și pentru copii. Se realizează după mărimea piciorului celui care le poartă.

  Se făcea din piele de porc sau din piele de vită. Pielea de porc – un porc de aproape doi ani pentru că avea pielea mai groasă -, dată cu apă caldă, răzuită de peri era numai bună pentru făcut opinci. Pielea de porc opărit se lăsa la uscat 10-15 zile. Se curăța de păr. Cu lama unui cuțit. Pielea se putea și argăsi, pentru a fi mai rezistentă în timp. Se lua pielea de pe spate, de pe lângă șira spinării pentru că acolo pielea era mai groasă. Se tăiau fâșii de 20 de centimetri, le puneau la uscat și confecționau opinca atunci când aveau nevoie. Pielea neargăsită făcea ca opincile să se tocească și găurească mai repede. Pielea argăsită ajuta ca opincile să dureze aproape două luni – purtate zilnic. Pielea argăsită era tratată cu substanțe naturale pentru a avea un aspect plăcut și rezistență în timp – să fie altceva decât pielea jupuită și doar opărită. Pentru argăsire se trata cu coajă de arin negru (Oltenia). Coaja de arin se fierbea iar în apa aceea se de culoare maronie se punea pielea timp de șapte zile și se întorcea de pe o parte pe alta. Pielea argăsită, se lucra ușor umedă. Odată terminată, se încălța și așa umedă, jilavă și se modela după forma piciorului. Arinii nu se tăiau special pentru argăsirea pielii. Se folosea coaja de la arinii tăiați pentru a face foc în gospodărie. În loc de apă în care se fierbea coaja de arin, pielea de porc se mai argăsea în apă de var.
Opinci din piele de porc - șorici.

Opinci din piele de porc - șorici.



În Oltenia s-a impus până în zilele noastre confecționarea opincilor din piele de porc. Opinca din piele de porc era încălțămintea de vară pentru populația din Oltenia. Aici, cel mai adesea se umbla desculț, vara. În alte zone românești, în Ardeal s-a impus realizarea acesteia din piele de vite mari – vaci, bivoli. Se putea folosi și pielea de pe care nu se eliminau perii, blana. Cel mai adesea se făceau astfel de încălțări pentru femei, pentru a asigura o mai bună încălzire a picioarelor.

La opincă nu există calapod,așa cum se foloseşte calapodul la alte tipuri de încălţări. Calapod este piciorul. Opinca ia forma lui și a doua zi poți să te încalți cu ele. 

Opincile erau realizate în gospodăriile țărănești, din piele proaspătă - porc, vită, vițel, capră, bivoliță. Se folosea crudă, sărată, uscată la soare sau argăsită sau tăbăcită. Se făcea și din blană de miel. 

Opincă, nojițe, gurgui, îngurzire – sunt cuvinte pe care le mai utilizează doar cei ce fac opinci, cei ce le mai poartă, cei ce strudiază aceste încălțări – astăzi sunt puțini la număr.
model opinci



  

Bucata de piele (astăzi poate fi și cauciuc sau gumă sau mușama), cuțitul, foarfeca, preduceaua (sau potricală sau dălțița), butucul de lemn, ciocanul și eventual un metru de tâmplar (poate lipsi) sunt suficiente pentru a purcede la confecționarea opincilor într-o gospodărie modestă. . Săracia învață omul. Interesează eficiența, nu estetica. Femeile erau mai pretențioase la domeniul estetică, pentru momentul ieșirii la horele satului.


Opinca era încălțămintea oamenilor de rând în spațiul românesc și nu numai.


Pentru a obține opinca, pielea este tăiată la anumite dimensiuni în formă de dreptunghi. Pe marginea acestuia se fac găuri – se îngurzesc. Îngurzirea se realiza cu briceagul sau, generalizat până astăzi, cu preduceaua (sau dornul). Se fac găuri mai dese la călcâi și în partea frontală. Se fac găuri și pe părțile laterale - mai puțin dese.


Cu nojița se încheie opinca la călcâi și în față. Se merge cu un fir – o nojiță - într-o direcție. Încheierea se face simplu sau peste muchie. Atunci când se merge peste muchie, se poate face într-un sens, dar se poate face și cu întoarcere și astfel se realizează o încheiere pe muchie în cruce. Încheierea simplă, fără trecere peste muchie este modul cel mai vechi de încheiere a opincii.


La călcâi se încheie dintr-o parte în alta, simplu sau peste muchie Nojițele ajută la fixarea opincii pe gleznă sau până la genunchi. După Primul Razboi Mondial, opincile sunt fabricate și din cauciuc. Mai recent se fac și din mușama. Opincile din piele de porc se lucrează o zi întreagă. Se pot lucra și în cinci ore. Pot fi făcute și într-o jumătate de oră. Erau mai rezistente. Iarna aveau aderență mai mare.

Modelul de opincă se face astăzi după materialul din care se realizează: material mai subțire, mai gros; din piele de porc sau de vită, chiar din piele cu blana în interior, din cauciuc – roți și camere de la mașini, tractoare – din mușama. În Oltenia, Muntenia si Moldova făceau din piele de porc. In Transilvania se foloseste opinca confectionata in mod exclusiv din piele de vită mare. Este foarte probabil ca un anumit aspect istoric să fi orientat populația rurală spre așa ceva: în spațiul extracarpatic, timp de câteva sute de ani, dominația otomană nu a fost interesată direct de porc – Islamul respingea utilizarea porcului și atunci, creștinii utilizau la maxim tot ceea ce se putea de la acest animal din gospodărie. Românii au folosit pielea de porc pentru că nu dădeau socoteală de folosirea acestuia în gospodărie. Pentru teritoriile încorporate Imperiului Austriac - Banat, Transilvania, Maramureș, Bucovina, Țara Crișurilor - vita, bivolii au jucat un rol deosebit – reprezentau bogăție, puterea economică. O piele de vită permitea realizarea unui număr mai mare de opinci, dată fiind dimensiunea animalului sacrificat.
Aria de răspândire a opincilor încretite uniform la marginea anterioara (în față), fără gurgui, este limitata la unele zone din vestul tarii, Banat (Mehadia) si, până nu de mult, și în satele din zona Salonta. Este o formă foarte simplă și foarte veche. Sunt și opinci încrețite doar pe o parte, spre interior la partea anterioară. Ele sunt socotite a fi opinci rumânești.
                                               model opinci



  Cele cu gurgui – cu vârf ridicat în față – sunt mai ales în Ardeal. Opinci cu gurgui în Moldova de nord, în Bucovina au ajuns venind din Ardeal. Aici li se zice opinci ungurești. Opinca bucovineană are patru crețeuri. Poate prezenta capac la spate. Opinca maramureșană nu prezintă acest capac. În Bucovina nojițele se fac și din păr de cal amestecat cu păr de capră.

                                                   opinci maramuresene
                                                      Opinci maramureșene. Modul de a le încheia la spate.

   

Ingurzirea (încheierea prin trecerea nojiței prin găurile de pe marginea pielii) crucișă la vârf, se întâlnește și astăzi în Maramureș, Rodna si Dorohoi.
În spaţiul românesc, în anumite zone montane se reactivează pe arii restrânse utilizarea opincilor în viaţa de zi cu zi, pentru că pe munte sunt foarte comode, foarte confortabile pe versanţii dificil de urcat. Se poartă…opinci din cauciuc. Localnicii spun că este cea mai bună încălţăminte pentru munte.
 
                                                        opinci contemporane

                     http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/oameni-si-locuri-de-poveste-din-parcul-national-domogled-valea-ce
                                 Opinci contemporane din cauciuc purtate pe munte, în unele zone româneşti


  

Tradiţia folosirii acestor încălţări vine din antichitate, din lumea traco-geto-dacică și ea s-a transmis până în zilele noastre. În unele zone rurale s-au purtat până pe la mijlocul secolului XX. Treptat, acest tip de încălţăminte a fost înlocuit de cizme, bocanci sau pantofi, sandale. Purtate în trecut atât de bărbaţi cât şi de femei şi având o origine atât de veche, opincile au evoluat într-o mare varietate de forme. Cele mai obişnuite erau opincile cu cusătură la mijloc, realizate dintr-o singură bucată aproximativ dreptunghiulară de piele de porcină sau de bovină, cu legături numite nojiţe. Nojiţele opincilor pentru femei erau făcute din păr împletit în timp ce nojiţele opincilor bărbăteşti erau sub forma unor cureluşe subţiri, din piele. Opincile nu se purtau pe piciorul gol. Rolul ciorapului de astăzi îl aveau obielele, bucăti dreptunghiulare din pânză sau tesătură de lână, cu care era invelit piciorul, peste care se legau nojitele.

La comuniţile romanice sud-dunărene – la meglenoromâni, aromâni, vlahi, vlasii, termenul prin care se desemnează opincile, este diferit de acest termen - opincă, opinci, deşi aceste încălţări sunt la fel de simple la aceste comunităţi sud-dunărene, ca şi la românii din nordul Dunării. Megleno-românii folosesc tsărui (cu accent pe a doua silabă), tsăruilii (pl) Acest termen se regăseşte în aceeaşi familie lexicală alături de cuvintele care desemnează conducătorul, împăratul – tsar, tsăritsă, tsăresc (al ţarului), tsaritsă-ţarină, împărăteasă, tsară (ţară, pământ), (ţarină-pământ). În megleno-română se foloseşte şi cuvântul upincă (sing., accent pe silaba pi), upintsi, upintsilii (pl., nearticulat şi articulat). Upincar este cel ce face opincile.


Th. Capidan, Dicţionar meglenoromân, p.305+306 şi 316, în http://www.unibuc.ro/CLASSICA/megl3/ts.pdf

În Aromână (machidon-armâni), dialect sud-dunărean al limbii române, se spune tsâruhi la opincă (tsâruhi – opinci). Pentru opincar se folosește tsârhă, tsâruharu. Termenul se apropie de cel folosit de greci, pentru încălțările tradiționale lor. Arheologia ne pune la îndemână aspecte legate de încălțări, încă din vremuri imemoriale. În Armenia s-a scos la iveală încălțăminte ce corespunde unei vechimi de peste 5.500 de ani. Felul în care se prezintă acest fel de încălțăminte, pare a fi precursorul opincilor.




Încălțăminte practică proteja piciorul la drum lung în Neolitic.
A fost realizată dintr-o singură bucată de piele de vacă și s-a păstrat foarte bine. A fost descoperită într-o peșteră din Armenia. Este cu câteva sute de ani mai veche decât încălțămintea purtată de Otzi, Omul ghețurilor, datat cu aproximație pe la 5300î.Hr.

http://www.mirror.co.uk/news/uk-news/5500-year-old-shoe-discovered-in-cave-227789
https://ro.wikipedia.org/wiki/Încălțăminte

Otzi, Omul zăpezilor descoperit în Alpi, în 1991, și-a creat încălțări diferite, complexe, folosind pielea de vită, fibrele naturale, fânul.

exemplu opinci
                                                                                                                          https://ro.pinterest.com/pin/476114991836214256/

opinci fan
                                                                                                                           https://ro.pinterest.com/pin/550213279454377776/


                                          Încălțăminte descoperită în Armenia, de peste 5500 ani vechime

opinci Armenia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Încălțăminte#/media/File:Chalcolithic_leather_shoe_from_Areni-1_cave.jpg

Felul în care este încheiată această încălțăminte descoperită în Armenia, sugerează că tehnica realizării opincilor era folosită în neolitic.

În lumea egipteană, în epoca elenistică, în dinastia Ptolemaică (305-30î.Hr.) s-au descoperit încălțări care păstrează caracteristici comparabile cu încălțările descoperite în Armenia. Sunt realizate din piele albă, de o calitate deosebită.
opinci piele alba Egipt

                                                                                                                                 http://educators.mfa.org/ancient/shoe-68783


In lumea iliră la Dűrrnberg, într-o salină s-au descoperit foarte bine conservată încălțări foarte vechi, din prima vârstă a fierului. Se poate observa un model de opincă ce nu prezintă crețuri pe umeri sau în treimea anterioară.
Dűrrnberg – resturi de încălțări descoperite de arheologi într-o mină de sare. Datează din secolele VII-Vî.Hr.

Opinci Sec. VII-VI iHr


Opinci Durrnberb Sec VII iHr

                                                                                                                             https://ro.pinterest.com/pin/392305817512474230/


Încălțăminte descoperită într-o mină de sare la Dűrrnberg. Datează din secolul VII î.Hr.

Asemănarea până la identitate dintre opinca pre-iliro-tracică (Turdaș) și cea iliro-tracică (Bihać) cu tipul de opincă de astăzi, încrețită uniform la partea anterioara (tipul de opinca Turdas-Kostelitz-Bihać), fară gurgui, dovedeste menținerea de-a-lungul vremii a unui articol de port care, deși de o rară simplitate, îmbracă bine piciorul și-l ferește de umezeală. Acest model de opincă are colțurile anterioare ușor rotunjite în partea din față.

Se poate afirma că în lumea traco-iliră se folosea și opinca cu gurgui, model de opincă ce are corespondent în zilele noastre, în mod deosebit la opincile din lumea sud-slavă, dar și în România, în comunitățile românești din spațiul carpato-danubiano-pontic și balcanic. Opinca cu gurgui, pentru realizarea gurguiului nu are colțurile de la partea anterioară rotunjite. Dreptunghiul de piele se folosește în întregime și astfel apare gurguiul (vârful realizat prin strângerea opincii la vârf în urma trecerii unui fir sau șiret, nojiță prin găurile create pe marginea bucății de piele). 

Pe Monumentul de la Adamclisi în unele metope geto-dacii poartă opinci, dar si o forma de incaltaminte socotită a fi romană de tip calceus – cento. Unii dintre ei sunt gravați fară încălțăminte. Dacă se ia în calcul ideea că metopele sunt o creație locală, a lumii traco-getice, însușite de lumea romană, de împăratul Traian, după evenimentele di, iarna dintre 101-102, atunci aceste încălțări de tip calceus nu sunt romane, ci specifice spațiunlui balcano-carpatic, ca o alternativă la ceea ce erau străbunicile opincilor. Opinca dacică – pornind de la sculpturile (bazoreliefuri sau statui) ce redau aceste încălțări ale antichității - are crețuri în treimea anterioară, gurguiul, găurelele pe marginea opincii, dar si un fel specific în care a fost legata opinca pe picior. Romanii poarta pero care încălța piciorul până la gleznă. Demnitarii și soldații purtau caliga (sandala). Conform lui Florea Bobu Florescu, tipul de opincă fără gurgui n-a evoluat de la apariție până azi, iar tipul cu gurgui a suferit modificări marcate prin tipurile de opincă ilirică de la Durrnberg și dacică așa cum apare pe Monumentul de la Adamclisi.

Imaginile statuilor de daci păstrate până astăzi la Roma, pun în evidență că geto-dacii și probabil, mai larg, lumea tracică, utiliza generalizat încălțări asemenea opincilor.

opinci Dacice

Opinci dacice, prezente la o statuie de la Muzeul Capitolin, Roma

Simplitatea și ingeniozitatea opincii dacie sugerează că ea este o creație foarte veche, străveche, element de încălțăminte care se folosește în anumite zone rurale românești și astăzi.

http://documents.tips/documents/opincile-la-romani.html

opinci statuie de dac. Roma

http://alex-gizmo.blogspot.ro/2009/07/decebal-la-vatican-caciula-dacica-si.html
Opincile uneia din statuile de daci din Roma




Galii, celții din spațiul Franței de astăzi, cei care s-au confruntat cu Cezar, marele conducător al Romei în secolul I î.Hr. purtau încălțări similare opincilor, foarte asemănătoare opincilor românești.

În lumea greacă antică, ceramica de calitate, cu decorații fine, imortalizează printre alte activități și meșteșugul realizării încălțărilor, foarte probabil a opincilor:
desen vas Grecia antica


http://quatr.us/greeks/economy/
Un meșter realizează încălțări unui copil. Desen pe un vas din Grecia antică

incaltaminte romana. Germania

Încălțăminte romană descoperită în Germania
incaltaminte romana. Centrul Europei

https://ro.pinterest.com/pin/397442735844421332/
Încălțări romane din centrul Europei

incaltaminte romana

https://www.flickr.com/photos/paul_garland/671073640/in/photostream/
Încălțări romane
Caliga - Sanda Romana

https://ro.pinterest.com/pin/354799276866405101/
Caliga – sandală romană de la o statuie supradimensionată ce reprezenta un călăreț

fragment statuie bronz. Antichitera

Fragment dintr-o statuie de bronz descoperită pe vasul scufundat de la Antichitera, aproximativ 240î.Hr.(astăzi la Muzeul Național de arheologie din Athena


Încălțări din piele de vacă neprelucrată, cu părul în interior din zona Danemarcei, sec. V î.Hr. (c. 355-47 BC )
incaltaminte piele vaca Danemarca sec V iHr
                                              https://andrewledford.tumblr.com/post/135455172686/fivestrings-attached-irisharchaeology-a

tipar medieval de incaltari Irlanda

https://ro.pinterest.com/pin/533324780853175209/
Tipar şi model de încălţări medievale din zona Irlandei. Partea anterioară este decupată rotund.
Acest tip de încălţăminte a evoluat spre încălţările de casă, de interior, în spaţiul urban.

  

Documente medievale fac referire la opinci, în spațiul locuit de români. În epoca medievală, Cronica pictată de la Viena le menționează.

Picturile murale, frescele din bisericile și mănăstirile românești de secol XIV prezintă sfinți și arhangheli cu încălțări care par a fi opinci – opinci aristocratice, influențate de curtea de la Constantinopol. În Biserica Mănăstirii Cozia se păstrează pictura din secolul al XIV-lea. Sfântul Gheorghe, un sfânt reprezentat ca militar, are încălțări ce se aseamănă cu opincile și sunt asociate cu obielele ce se înfășoară pe picior, peste un pantalon strâns pe picior și în același timp peste o apărătoare de picior care ne duce cu gândul la apărătorile de picior realizate din argint, argint aurit, descoperite în tezaurele traco-geto-dacice din secolele IVî.Hr.-Id.Hr.

Sf. Dimitrie, Manastirea Cozia

Sf. Dimitrie, M-rea Cozia

Sf. Stefan, Manastirea Cozia

Sf. Stefan, M-rea Cozia
Sf. Gheorghe, Manastirea Cozia

Sf. Gheorghe, M-rea Cozia
                                                                                                                                    Fotografii personale




Același tip de încălțări se regăsesc și la sfinții Ștefan și Dimitrie, în Mănăstirea Cozia, dar și la alți sfinți reprezentați ca fiind militari, pentru acea epocă. Se pare că în acest concept pictural, s-au folosit reprezentări care se utilizau în epocă în marile armate ale vremii.
Mircea cel Bătrân este și el reprezentat cu încălțări oarecum asemănătoare, nu foarte departe de ideea de opincă, dar mai aproape de ideea de încălțăminte bizantină cu decor desenat. Încălțămintea este într-o singură culoare cu desen geometric. Este asociată cu pantalon pe picior (probabil ițarii populari românești de mai târziu), de culoare roșie – regală atât al sud de Dunăre cât și la nordul ei, pentru secolele XII-XV(de la Țaratul Vlaho-bulgar plecare).



Mircea cel Bătrân prezintă apărători de genunchi cu caracter heraldic.

Incaltarile lui Mricea Cel Batran, Manastirea Cozia

                               

Încălțările lui Mircea cel Bătrân
M-rea Cozia
Fotografie personală




François de Pavie, la 1585, referindu-se la Moldova, descrie opincile purtate aici. În secolul al XVII-lea sunt numeroase informații despre opinci. Pentru români, documentele descriu prin text, pictură, gravură, desen, opinci de factură traco-iliră, cu gurgui, grupa opincilor ingurzite la gurgui peste muchie, în mod deosebit. 
Pictura de-a lungul timpului surprinde tipurile de încălţăminte utilizate în epoca medievală, în epoca modernă şi contemporană. Deseori sunt surprinse în tablouri şi opincile.
Într-o arie mai largă în plan european, opincile sunt revendicate ca încălțări tradiționale și în 
lumea slavă care ne înconjoară. În zona Sârbilor, aceste încălțări socotite tradiţionale, au nomadismul 
iniţial al acestora. Se pare că, atunci când structura statală s-a utilizat pielea brută, sărată şi rudimentar prelucrată, strâns legat de stabilizat teritorial şi s-a consolidat la sârbi, s-a impus şi ideea de a prelucra pielea – pentru a evita îmbolnăvirea picioarelor. Opincile se denumesc în lumea popoarelor slave din vestul Peninsulei Balcanice se impun în mod deosebit două tipuri de opinci: prešnjaci și Vrnčani. În spaţiul sârb şi al popoarelor slave de pe teritoriul fostei Iugoslavii, desea opincile sunt numite în strânsă relație cu regiunea în care se foloseau - prijesni, presni, prešnjaci, sirovari, šivci, krtice etc. In funcție de unele dintre caracteristicile lor, de zona unde se realizează se denumasc ca šabački, valjevski, užički, šumadijski, kosmajski, kečerski, kolubarski și moravski. De asemenea se denumesc noske (boturi), mrki (brune), kilaši (cele kilograme), šiljkani (cele atins cota maximă), kukičari (cele încovoiate ) î în funcție de aspect, culoare. Multitudinea de nume sugerează că aceste încălțări  – opincile – au fost acceptate în lumea slavilor în zona în care s-au așezat, în urma migraţiei vest-balcanici, a sârbilor; că aceștia au preluat-o de la populațiile mai vechi În această arie culturală există două tipuri de bază și mai multe versiuni ale fiecăruia. Pe marginile pielii ce învelea talpa piciorului găurelele și crează cănd pielea se strânge pe picior. Nojițele se făceau din piele, bumbac, elementele decorative (vrnčice) sunt prezente alături de crețurile care se dezvoltat două modele: opanci vrnčani păr de capră sau fire de cânepă. În funcție de decorul primit de opincă, s-au și opanci prešnjaci care au prezentat numeroase variante.

opinci Serbia 

Pentru a realiza partea superioară s-au folosit curelușe de piele, fire de cânepă, intestine de oaie, în fincție de starea gospodăriei, de calitatea vieții țăranului gospodar care își confecționa singur aceste încălțări. Realizate la un atelier de către un meșter sau manufacturate impunea o trăsătură caracteristică încălțărilor din comunitatea rurală. în producție de serie, s-au impus curelele de piele. La meșterul din sat se Prešnjaci, Presni opanci au fost purtate în regiunile Zaiciar, Niš, Vranje, Krusevac, Studenica și Leskovac și vrnčanih în Raska, Stari Vlah, Kosovo și Metohija, în estul Serbiei. Presni opanci au fost purtate în zona montană din Alpii Dinarici până în zona centrală a Munților Balcani, în special de crescătorii de animale mari și mici. Este o încălțăminte țărănească ce vine din vechimi îndepărtate - ușoară, ieftină, ușor și nepretențios de confecționat. Se regăsește atât în sud până în Grecia iar în nord o găsim în Estonia. În zona balcanică a fost purtată mai ales ca încălțăminte zilnică, de lucru în vremurile uscate, însorite. Au fost purtate peste una, două sau trei perechi diferite de șosete, în funcție de anotimp și de vreme. Al doilea și al treilea tip de șosete au fost numite priglavci și nazuvice. În zona Panoniei și părțile nord-estice ale Serbiei se purtau obielele – o bucată dreptunghiulară de țesătură groasă. Acestea s-au purtat în Šumadija, Vranjsko Pomoravlje și Serbia de Est. Opanci vrnčani sunt realizate din vrnčanica - curele care au permis a fi superficial sau profund decorate sau fără decorațiuni.Sunt încălțări utilizate d ețărani la muncă. Opanci kapičari sunt opinci care acoperă în mod deosebit partea din față a labei piciorului, ca un capac. Au fost realizate și purtate mai ales în Câmpie, în Câmpia Panoniei, în zona râurilor Sava și Drava. Sunt cunoscute și sub care acoperă în mod deosebit partea din față a labei piciorului, ca un capac. Au fost realizate și purtate mai ales în Câmpie, în Câmpia Panoniei, în zona râurilor Sava și Drava. Sunt cunoscute și sub numele Banatski, prečanski, švapski, lubaši.
opinci romanesti


http://narodni.net/sto-su-opanci/
Vlaski opanci – opinci rumânești/românești
Vlaski opanci rămân cele mai simple forme de opinci în lumea sârbă, în slavă, cel mai ușor și mai rapid de construit – fără pretenții decorative deosebite, fără pretenții aristocratice. În lumea sârbă de astăzi, se mediatizează tradiționalismul și autohtonia opincilor cu intensitate la nivel etnografic și la nivelul tehnicilor de confecționare, la nivel cultural și comercial, la fel ca și în România. Opincile din spațiul fostei Iugoslavii, care la partea superioară prezintă curelușe multiple cu aspect decorativ deosebit și un vârf întors mai mare sau mai mic, se diferențiază în Aceste opinci prezintă vârful din față mai înalt si curbat sau mai mic. Amintesc de opincile românești cu gurgui, numai că aici acest vârf este mult mai mare, decorativ – element de mândrie.

                                                                      Šumadijske opanci
Sumandijske opanci

 
Sumandijske opanci

Tind să fie mai degrabă sandale, pantofi. Curelele de la suprafața din față crează o aevărată dantelărie, o adevărată țesătură cu un pronunțat aspect estetic. Macedonski opanci Herțegovacki opanci Macedonia, Croația, Herțegovina, Bosnia, Serbia Slovenia – opincile sunt prezente ca încălțăminte mai ales de vară a țărănimii. Apar mici diferențe ale opincilor – în modul de realizare, de colorare. În vest, în Croația se folosește alături de culoarea roșie a pielii de vită și culoarea albă. Aceste elemente coloristice se impun mai ales în secolul al XIX-lea. Foarte probabil că în secolul al XIX-lea se impune o diferenţiere de calitate a opincilor realizate în ateliere meşteşugăreşti, la cerere, la comandă. Opincile sunt predilecte pentru bărbați. Le poartă și femeile dar, în vestul Peninsulei Balcanice, sub influența Occidentului femeile purtau vara încălțări roșii – konduri. Începând cu secoplul al XIX-lea aceste tipuri diferite de opinci devenite mai degrabă sandale, s-au purtat ca încălțări pentru ocazii speciale. Mai târziu au intrat în producția de serie a atelierelor manufacturiere, a fabricilor de încălțăminte.

În timpul războaielor balcanice, opincile au devenit încălţăminte a trupei – kilas, numite astfel pentru că erau grele. Ele au devenit încălţămintea preferată de comandoutile sârbeşti ce acţionau împotriva Austro- Ungariei, până la primul război mondial. Au fost utilizate în mod generalizat până la mijlocul secolului al XX-lea în rândul țărănimii din lumea rurală din vestul Peninsulei Balcanice. Mai apoi au intrat în zona artizanalului. Au devenit încălţări pentru sărbători, pentru spectacole cu caracter folcloric. În spaţiul Bulgariei Opincile sunt prezente la populaţia rurală de agricultori şi păstori în mod deosebit. În nord se folosesc diferiţi termeni pentru a le desemna: tsarvouli, kondouri, kalevri, emenii, mestyuve, opinki, vruvchanki, tozlutsi, opintsi. La fel ca şi în lumea slavilor vest-balcanici, acest fapt sugerează că opincile au o prezenţă mult mai veche în acest spaţiu decât bulgarii înşişi, că aceste încălţări au fost preluate de la autohtoni de către nomazii bulgari ce s-au slavizat pe aceste locuri, după ce s-au stabilit între Balcani şi Dunăre. Opincile erau purtate peste obiele legate cu nojiţe din cânepă, păr de capră, din piele sau din lână, de obicei negre. Pentru mirese, nojiţele erau dintr-o împletitură care implica roşul. Obielele din ţesătură de lână sau bumbac au fost înlocuite de ciorapi tricotaţi cu cinci-şase ace, simpli sau coloraţi, cu modele deosebite – culori luminoase pe fond negru sau alb. În interiorul locuinţelor s-au folosit tarlitsi or lapčouni. Kinduri, kondouri, kalevri sau emenii ca denumiri s-au transferat în mediul urban şi unor încălţări diferite de opincile propriu-zise. Este foarte probabil ca acest fapt să se fi produs în strânsă legătură cu stăpânirea otomană şi cu migrarea unei părţi a populaţiei spre spaţiile urbane, mai ales în secolele XVIII-XIX. Aceste încălţări urbane au fost realizate din piele neagră, maro sau roșu și s-au purtat cu ciorapi tricotaţi din lână. Pentru spaţiul interior al In sudul Peninsulei Balcanice, grecii folosesc şi ei încălţări ce sunt înrudite cu opincile. Dar încorporează influenţe de la popoarele care s-au impus adeseori ca stîpâni ai spaţiului lor de locuire. Tsaruhi la greci au vârful ascuţit, întors în sus dar cu un ciucure ataşat. Aceste încălţări, înveleau foarte bine laba piciorului. Originea lor este în perioada Imperiului Bizantin și încorporează influențe de la popoare vecine, inclusiv comunitățile turce. Se regăsesc și la comunitățile balcanice, dar sunt asociați în mod deosebit cu grecii cu bărbații, atât în mediul rural cât și în cel urban. Au fost purtate și de femei. După obținerea independenței Greciei aceste încălțări au fost folosite izolat, în zone de munte, în zone rurale, de către păstori nomazi, în trashumanță. Erau socotite un semn al înapoierii, nemodernizării. Au fost prezente în unitățile militare din zona Evzone., unde după Primul război mondial au fost înlocuite. Mai sunt folosite aceste încălțări la Garda Prezidențială, la diferite festivaluri tradiționale. În versiunile mai simple, mai vechi, se puteau realiza și dintr-o singură bucată de piele și fără nici un decor. Sunt de obicei realizate dintr-un număr de bucăți de piele rigidă cusute manual împreună, Pomponul este de influență turcă. Pentru bărbați era pomponul negru iar pentru femei și copii pompoane viu coloratetea ce poate ascunde o lamă utilă în lupte.

 Pomponul : https://en.wikipedia.org/wiki/Tsarouhi https://www.etsy.com/listing/469099543/vintage-antique-red-leather-greek-childs?ga_order=most_relevant&ga_search_type=all&ga_view_type=gallery&ga_

 Grecia– tsarouhi
tsarohui Grecia
Tsarouhi sunt folosiţi la Garda Prezidențială, Grecia
http://flickrhivemind.net/blackmagic.cgi?id=7396062836&url=http%3A%2F%2Fflickrhivemind.net%2FTags%2Ftsarouhi%2FInteresting%3Fsearch_type%3DTags%3Btextinput%3Dtsarouhi%3Bphoto_type%3D250%3Bmethod%3DGET%3Bnoform%3Dt%3Bsort%3DInterestingness%23pic7396062836&user=&flickrurl=http://www.flickr.com/photos/54058921@N00/7396062836



În Aromână, dialect sud-dunărean al limbii române opincilor li se spune tsâruhi (tsâruhi – opinci). Pentru opincar se folosește tsârhă, tsâruharu. Meglenoromânii folosesc o dublă nominalizare a opincilor: tsărui sau upinţi. Se poate constata influenţa convieţuirii cu comunităţi greceşti. De asemenea se poate observa că încălţările greceşti au un aspect relativ superior, mai aristocratic în raport independenţei de către greci, se adânceşte diferenţa între comunităţile etnice cu opincile propriu-zise. Mai ales în secolul al XIX-ea, după obţinerea diferite ce convieţuiau în acelaşi spaţiu, în care naţionalismul grec devine mult mai pronunţat. În Ungaria În strânsă legătură cu mentalitatea stimulată de existenţa în evoluţia centrului Europei, a Imperiului Austro-Ungar, lumea germanică leagă ideea de opincă de Ungaria. Germanii accentuează faptul că opinca se regăseşte în spaţiul german datorită ungurimii. Ceea ce în lumea germană se numeşte Bundschuh sau die opanke, la maghiari se numeşte Fedeles Bocskor. Se pare că în secolul al XVII-lea opincile erau încă prezete în rândul unor grupuri de nobili. Națiunile vecine Ungariei - români, sârbi - au păstrat această formă veche de încălțăminte, chiar mai mult decât maghiarii.


Opinci din zona Ungariei

În lumea germană – die opanke și der Bundschuh. Dar aceste der Bundschuh pot fi şi din fibre naturale – din împletituri de mesteacăn, sin coajă de mesteacăn. Sunt mai degrabă încadrate influenţelor din lumea stepelor din nordul Mării Negre. În spaţiul românesc şi sârbesc nu se utilizează aşa ceva. În lumea germană opinca tinde spre forma de gheată.

opanke Germania

Opinca în spaţiul cehilor este prezentă la populația Valahă din Moravia de Sud. Este asemănătoare cu tipul vrnčan opanak sârbesc. Te duc cu gândul la opincile românești, mai degrabă. În Cehia sunt două 
tipuri – topanci în districtul Valašsko, aproape identic cu opincile din nord-estul Serbiei. În Moravia și în Slovacia se găsește tipul krpce, krbce. 

Opinci Cehia

Opinci din Cehia, la populația Valassko din Moravia de sud. Varianta poloneză a opincilor în zona de munte, folosite de populația Goral, poartă numele de kierpce. Krpce, krbce și kierpce au în comun rădăcina krpa – cârpă și indică faptul că sunt purtate împreună cu o bucată de țesătură în jurul piciorului. Erau purtate de ciobani și lucrătorii agricoli, de țărani. 

opinci Cehia


http://traditionalshoes.com/en/topics/material/leather


                                                 Folosite în munți. Kriepce, Polonia 

Opincile sunt prezente în Carpații nordici la polonezi slovaci, cehi și huțulii din Ucraina. Huțulii le numesc atât opinci cât și postoly. Postoly pot avea ca bază fibrele de paie, de in, trestie, stuf împletite sau țesute similar încălțărilor rusești lapti. 

Lapti



Lapti – realizați din fibre vegetale (scoarță de copac de tei sau mesteacăn). Sunt realizaţi ca formă asemănător opincilor sau unor papuci. Sunt ușor de confecționat, dar nu sunt durabile. Este o veche încălțăminte tradițională în zonele forestiere din nordul Europei. Au fost purtate de grupurile sărace ale ugro-finicilor, balticilor, slavilor de răsărit, foarte probabil şi în lumea germană. Există urme arheologice ale acestor încălțări din neolotic, de acum 4900 ani. După 1900 aceste încălțări încep să nu mai fie folosite. Au devenit obiect –suvenir sau parte a costumelor dansatorilor tradiționali.

https://en.wikipedia.org/wiki/Bast_shoe 



Lapti – incălțări rusești din fibre naturale vegetale, similare opincilor 

Lapti Ucraina
https://ro.pinterest.com/pin/99149629266079500/
Populația huțulă din Ucraina

Mujici in opinci - Rusia

http://www.evz.ro/saracii-si-bogatii-rusiei-la-1890-taranii-in-opinci-boierii-in-costume-imaginile-istorice-demne-de-vazut-macar-o-data-in-viata-foto-galerie.html
Mujici
ruşi, în opinci


În Rusia, la începutul secoluluii al XX-lea, țărănimea – mujicii – purtau opinci sau lapti atunci când nu umblau desculți. Foloseau încălţări din piele, din fibre naturale, din scoarță de copac. 


opinci Latvia
http://traditionalshoes.com/en/topics/material/leather

Opincile sunt numite pastalas în Latvia
http://www.dekonoma.lv/uploads/2011/11/08/f61f2894e09eee6024b5fb04938d5401.jpg

opinci Latvia

Vechi Pastalas - Latvia

In Peninsula Italică, în zona centrală și de sud opinci numite ciocia sunt socotite încălțări tradiționale. În dialectul napolitan se folosesc și variantele, chiochia, ciocero or scioscio, chioca, chiochiera. De asemenea se folosesc și ciociari, Ciociaria. De asemenea li se mai zice și Zampitto în unele zone restrânse. Sunt realizate foarte simplu, fără increțituri. Sunt încălțări care fie pun în evidență vârful, exagerându-l, fie nu fac acest lucru. Ciocia sunt încălțări utilizate până în secolul al XVIII în mod deosebit de țărani, de păstori, în Lazio, Molise (provincia Isernia), Basilicata, Abruzzo, CampaniaCalabria, Gargano, Etna, Kosovo și Macedonia. În Italia se consideră că aceste încălțări provin de la vechea populație ausonică. Interesant este că aceste ciocia persistă în Italia în acele zone rurale pe care Maria Gimbutas le considera parte din vatra fundamentală de iradiere a lumii indo-europene. 

opinci Italia

opinci Italia


Ciocia cu vârful pus în evidență exagerat. Curelele se leagă pe picior în sus, până sub genunchi, peste o țesătură albă, răsucită pe picior, ce ține loc de ciorapi

pictori italieni - opinci

http://www.artericerca.com/pittori_italiani_ottocento/a/aguiari%20giuseppe/1.htm


In Italia secolului al XIX-lea, încălțați cu ciocia. Era o incălțăminte purtată generalizat, de categoriile sociale sărace, în anumite zone ale Peninsulei Italice. 

ciocia - Italia - sec XiX

http://www.ricercahotel.com/ita/dett_visitare_la_ciociaria_itinerari_ciociaria_tradizioni_ciociare_8_54_76.php

ciocia - cauciuc

http://www.wikiwand.com/it/Ciocia
Ciocia realizate din cauciuc, secolul XX.

În Spania, în Andaluzia, țăranii care lucrează și astăzi în arendă continuă să poarte ceea ce noi numim opinci. În Spania se numesc albarca sau abarca. Abarca este de origine bască. Sunt prin anii 1950. In 
anumite zone ale frecvente aceste încălțări în zonele montane. Sunt frecvent prezente în Navara, în Țara Bascilor. 


opinci - Abarca - Spania

http://www.todocoleccion.net/antiguedades/antiguas-albarcas-vascas-ik2~x31857360#sobre_el_lote

Albarcas vechi în sudul Spaniei. Erau purtate de femei.

opinci - Abarca - Spania

https://mobile.twitter.com/EuskalSouvenirs/status/432097394503987200/photo/1

În Țara Bascilor, se folosesc în continuare, în viața de zi cu zi, pe arii restrânse. În Spania zilelor noastre aceste încălțări sunt utilizate în sărbători cu manifestăristradale care implică un număr mare de membrii ai comunității, pentru a pune în valoare tradițiile spațiului etnic respectiv. 

opinci - Abarca - Spania

opinci - Abarca - Spania

La capătul celălalt al Europei, în insulele Britanice 


Pampooties –purtate și confecționate și astăzi în satele irlandeze 

Interesant este faptul că în Insulele Aran, Galway County, în vestul Irlandei pe la 1950 se purtau încălțări similare opincilor - 'pampooties'. Similitudinile în confecționare sunt foarte mari. Populația galică din Irlanda și Scoția rareori purta încălțări - și asta nu din sărăcie, ci ca o marcă specific culturală. 




Tiparul și aspectul unor încălțări irlandeze care se aseamănă cu opincile.Model din epoca medievală timpurie. Încălțări irlandeze. Astăzi doar papuci de casă. Sunt încălțări care sunt în uz din mileniul I. 

opinci -Irlanda
https://ro.pinterest.com/pin/533324780853175209/
https://ro.pinterest.com/pin/475270566907127921/

Pampootuiees – formă a încălțărilor irlandeze care duc spre încălțările balerinelor,
în zilele noastre

Pampootuiees

panc Irlanda
panc – un derivat al opincii, pentru spații interioare,
în zilele noastre
https://www.olx.ro/oferta/panci-18-cm-talpa-ID3Ru6u.html

Până în urmă cu cincizeci de ani opincile erau ceva obișnuit în spațiul rural din Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Romania and Serbia. Astăzi, se folosesc doar la târguri cu conținut tradițional, popular. costumele populare, ansamblurile folclorice, festivaluri de muzică și artă populară, În secolul al XIX-lea, opincile au evoluat spre încălțări realizate în ateliere si aceste încălțări au căpătat o altă valoare. În anumiți parametri se conectează la ceea ce meșteșugărești sau manufacturiere. Atunci când au devenit producție de serie, fie ea și mică, sunt papucii de casă, pancii, opincuțele moderne, încălțările balerinelor. 

În cultura română sunt prezente expresii cu referire la opinci spiritul popular dovedindu-se viu și ascuțit: 
  •  Opinci rupte şi zile pierdute. 
  • Te-au cam strâns în chingi bietele opinci.
  •  Cel încălţat cu papuci nu-l cunoaşte pe cel cu opinci. 
  • Fiecare stie unde il strange opinca. 
  • De la vlădică până la opincă. 
  • Caută opinca de lângă tine, apoi căutați alte opinci.
Bibliografie: 

1.Bjeladinović-Jergić, Jasna. Narodne Nošnje Srba U XIX I XX Veku: Srbija I Susedne Zemlje. Beograd: Etnografski Muzej, 2011. 2.Brenko, Aida. Koje Dobre Šuze!: Šetnja Kroz Povijest Obuće. Zagreb: Etnografski Muzej, 2006.
3. Forea Bobu Florescu, Opincile la români în http://documents.tips/documents/opincile-la-romani.html
4.Šarac-Momčilović, Vera. Obuća u Srbiji. Beograd: Etnografski Muzej, 1996.
5.Vera Šarac-Momčolović, Magazine “FOLKLOR“, No. 010, pg. 23, în http://meettheslavs.com/opanci-traditional-serbian-footwear/ 


Pe internet: 

http://eusjandi.blogspot.ro/2013_09_01_archive.html 
http://flickrhivemind.net/blackmagic.cgi?id=7396062836&url=http%3A%2F%2Fflickrhivemind.net%2FTags%2Ftsarouhi%2FInteresting%3Fsearch_type%3DTags%3Btextinput%3Dtsarouhi%3Bphoto_type%3D250%3Bmethod%3DGET%3Bnoform%3Dt%3Bsort%3DInterestingness%23pic7396062836&user=&flickrurl=http://www.flickr.com/photos/54058921@N00/7396062836 http://documents.tips/documents/opincile-la-romani.html http://meettheslavs.com/opanci-traditional-serbian-footwear/ http://narodni.net/sto-su-opanci/ http://sofijadidovic.blogspot.ro/2016_04_01_archive.html http://traditionalshoes.com/en/topics/type http://traditionalshoes.com/en/topics/material/leather
http://www.citatepedia.ro/index.php?q=opinci&r=z http://wikivisually.com/wiki/Opanci/wiki_ph_id_31 http://ziarulnational.md/galerie-foto-imagini-fabuloase-din-romania-bunicilor-nostri/ http://www.anticariat-unu.ro/opincile-la-romani-de-florea-bobu-florescu-1957-p30358 http://www.artericerca.com/pittori_italiani_ottocento/a/aguiari%20giuseppe/1.htm
http://www.muchocastro.com/foros/viewtopic.php/f,3/t,8383/start,0/view,plugin/ http://www.eliznik.org.uk/Bulgaria/costume/footwear.htm#1 http://www.dantanasa.ro/inedit-in-opinci-pe-cel-mai-inalt-varf-al-romaniei/ http://www.dekonoma.lv/uploads/2011/11/08/f61f2894e09eee6024b5fb04938d5401.jpg http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/ultimul-opincar-al-olteniei-o-ataca-pe-elena-udrea-mi-a-stricat-imaginea-1276575
http://www.wikiwand.com/it/Ciocia http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/print-slovo.php?slovce=14 http://www.ricercahotel.com/ita/dett_visitare_la_ciociaria_itinerari_ciociaria_tradizioni_ciociare_8_54_76.php http://www.rightwords.ro/folclor/fiecare-stie-unde-il-strange-opinca--1015 http://www.theapricity.com/forum/showthread.php?15481-Tradi%26%23539%3Bie http://www.zdravasrbija.com/lat/Tradicija/Istorija/1664-OPANCI-U-SRBIJI.php
https://ro.pinterest.com/pin/287104544967900578/ https://en.wikipedia.org/wiki/Opanak https://harlauletnografie.files.wordpress.com/2013/08/opinci.jpg https://istoriesinumismatica.wordpress.com/tag/manica/ https://mobile.twitter.com/EuskalSouvenirs/status/432097394503987200 https://mobile.twitter.com/EuskalSouvenirs/status/432097394503987200/photo/1 https://ro.pinterest.com/pin/475270566907127921/ https://ro.pinterest.com/pin/533324780853175209/
https://www.olx.ro/oferta/panci-18-cm-talpa-ID3Ru6u.html https://ro.pinterest.com/pin/445082375651306863/ https://ro.pinterest.com/pin/510595676477859293/ https://ro.scribd.com/doc/24978294/Dictionar-Roman-Aroman https://ro.wikipedia.org/wiki/Galia https://ro.wikipedia.org/wiki/Încălțăminte https://www.etsy.com/listing/66984463/basque-abarkak-dancing-shoes-european https://www.google.ro/search?q=Albarcas+shoes http://www.mirror.co.uk/news/uk-news/5500-year-old-shoe-discovered-in-cave-227789
https://www.youtube.com/watch?v=cHllsLMPDCk https://ro.pinterest.com/pin/445082375651306863/ https://www.olx.ro/oferta/panci-18-cm-talpa-ID3Ru6u.html https://www.youtube.com/watch?v=a9ci0RfbY6Q https://www.youtube.com/watch?v=MD8xHbOv_Co https://www.youtube.com/watch?v=1QwGRDyEKVI, https://www.youtube.com/watch?v=QqMCaNytAmw https://www.youtube.com/watch?v=r1LkqeJNgm0 https://www.youtube.com/watch?v=obv4dJAbIr4 https://www.youtube.com/watch?v=IwQ1UIPXRxw https://www.youtube.com/watch?v=vMLwmTFp91g
https://www.youtube.com/watch?v=ZeNd34zWw5M
https://www.youtube.com/watch?v=K0pI13V9ZG4















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu