Prof. Pădureanu Elena Sanda
Mangalia este o așezare cu trecut urban
străvechi.
Este o așezare în care, de-a lungul timpului s-au folosit diferite
tehnici de construire a locuințelor, a clădirilor. Pământul galben pentru
chirpici și piatra de calcar, ușor de prelucrat. Lemnul a fost și el prezent în
zonă, dar specific padurilor de stepă cu influențe mediteraneene. De-a lungul
timpului pădurea a fost decimată, rămânând până astăzi restul a două zone
endemic împădurite: Hagieni și Comorova. În amândouă ariile forestiere s-au
practicat masive împăduriri organizate de statul român, după 1880 și până în
pragul primului război mondial.
Predominant au fost pinul și
diferite tipuri de foioase care se pretau pe solul format dominant din
diferite calcare si loess.
Fiind în
zona în care calcarele ies la suprafaţă pe spații relativ întinse, oamenii s-au
ocupat cu exploatarea acestora. La Mangalia, în nordul, nord-vestul și vestul
acesteia, lacurile şi obanele Ciucur-Bostan, Ac-Oban, Cara-Oban,
Percemli-Salcic, Cazan-Ciucur erau gropile inundate ale mai vechilor exploatări
de calcare pentru construcţii. Intens exploatate, în1933, mai ales la
Ciucur-Bostan încă se putea vedea calea de extracţie spre sud, cu birourile de
înregistrare a materialului ieşit, cu puţ pentru apa de băut, în groapa Ciucur,
şi cu un cimitir cu numeroase morminte în formă de movile în jur. Ciucur Bostan
se pare că astăzi poartă oficial numele de Obanul Mare. În perioada interbelică
se afla la nord-vest de așezării. Astăzi este în vestul orașului care este gata
să desființeze această amintire a exploatărilor de calcar prin permanenta
extindere.
Obanul Mare. Vedere aeriană (Google
Earth)
Oban este termen turcesc prin care se
desemnează aceste căldări de exploatare a calcarului inundate de ape acumulate
în timp. Menținerea acestui termen în denumirea urmelor de exploatare a
calcarelor în jurul Mangaliei sugerează intensa și îndelugata lor exploatare în
perioada de stăpânire otomană (sec.al XV- lea – al XIX- lea).
În a doua juătate a secolului al XX-lea, odată cu intensa utilizare a
cărămizii adusă în zonă și a betoanelor, aceste puncte de exploatare a
calcarelor au încetat a mai fi exploatate.
Prin anii ’80, regimul communist, epoca Ceaușescu dezvoltase un
amplu proiect de remodelare urbanistică a Mangaliei. Se urmărea crearea unui
boulevard impozant nord-sud, mutarea centrului administrative al orașului
într-un complex architectonic nou, măreț, mutarea gării și a căii ferate industrial care ducea la șantierul naval, în
afara orașului, la vest de acesta. Din acel proiect s-a dezvoltat doar o parte
– complexul de blocuri de pe Bulevardul Callatis. Proiectul avea nevoie de o
rezolvare eficientă a problemei încălzirii în blocurile înălțate și în toate
blocurile orașului.
In obanul cu movile din nord-vestul Mangaliei
s-au făcut prospectări geologice pentru a se vedea rezistența locului în perspectiva
ridicării unei centrale de energie termică. Locul s-a dovedit a fi străbătut subteran de
cavități mari, fără legătură cu exteriorul. Pe atunci nu prea se mai folosea
termenul de oban. Îl foloseau doar cei din comunitatea turco-tătară, atunci
când vorbeau în limba lor. Comunitatea românească îi spunea La
Movile. Pe atunci locul era folosit intens la
păscutul oilor și vacilor de către cei din marginea orașului. Locul era
înconjurat de câmpuri cultivate intens.
În urma
prospectărilor geologice 1986 s-a evidențiat o cavitate destul de mare sub
locul numit pe atunci La Movile, o
cavitete fără legătură cu suprafața. De altfel sub toată Mangalia se află
caverne mai mari sau mai mici în calcarele ce susțin orașul). Proiectul unei
mari centrale de energie termică a fost părasit.
Geologic se
poate vorbi calcare
sarmaţiene, pe care se conturează doline reduse ca înălţime, şi depresiunea
propriu-zisă, cu o adâncime de - 14 metri în centru şi de 10 metri pe margine.
Se distinge şi un strat de loess-uri, caracterizat la suprafaţă prin prezenţa
solurilor fosile, la baza cărora există blocuri de calcar.
Obanul poate fi privit ca un spațiu în care o cavitate subterană s-a prăbușit
geologic, dând naștere la o zonă relativ circulară în care omul a creat de jur
împrejur un număr imens de movile care nu depășesc înălțimea platoului în care
se dezvoltă. Movilele sunt mai de grabă resturile exploatării de calcar decât
morminte, cum se promovează în tradiția orală locală.
Astăzi vorbim de Rezervaţia
naturală mixtă Obanul Mare care se întinde, în vestul municipiului
Mangalia, pe o suprafaţă de 12 hectare. Are, în principal, scopul de protejare
şi de conservare a unui ecosistem format din specii floristice şi faunistice
rare, dar şi de ocrotire a rezervaţiei speologice de pe teritoriul său: peştera
la Movile, o peșteră în platforma Moesica ce dateaza din Cuaternar.
Peștera este de interes științific și este închisă turiștilor. Intrarea
a fost inchisa cu o poarta masiva de beton armat pentru a izola mediul interior
de influentele climatice si biologice de la suprafata, iar pestera nu poate fi
vizitata decat de specialisti, in echipe de 2-3 persoane, durata unei vizite
fiind de maxim doua ore.
Aceasta este o
peşteră unică în lume, o rezervaţie speologică de o importanţă deosebită, un
„colţ extraterestru” unde se adăpostesc nişte vieţuitoare complet necunoscute
pe Terra până la descoperirea cavernei. Într-o lume
total ostilă oamenilor, dar şi animalelor şi plantelor de la suprafaţa
pământului, își desfășoară existența viețuitoare, specii numeroase
nevertebrate, aparent normale: viermi, melci, gândaci într-un mediu predominat de hidrogen sulfurat, metan și mai puțin de oxigen. Viețuitoarele
de aici nu depind deloc de energia solară. Bacteriile găsite aici obţin energia
necesară pentru a supravieţui printr-un proces numit chemosinteză. Ele au un metabolism bazat nu pe
arderile de oxigen, aşa cum este normal, ci pe extrăgerea dioxidului de carbon şi hidrogenului sulfurat din mediul
peşterii. O alta enigmă a fost sursa de hrană pentru vietățile din
subteran, deoarece în această caverna nu se infiltrează apă de la suprafață
care să transporte elemente biologice de suprafață, sau alte substanțe organice
cu care se mulțumesc de obicei nepretențioasele vietuitoare de aici. Apa
sulfuroasă și termală din peșteraă(21 grade Celsius) circulă prin canale
carstice închise, venind direct din adâncul pământului, pe o falie profundă.
Este cea mai vestită peşteră din lume din acest punct de vedere. Mai există doar o peşteră Pestera Mammoth pe continentul nord american, în care au fost descoperite la fel de multe specii, însă aceea are 550 de kilometri, spre deosebire de mica peşteră de 200 de metri de lângă Mangalia.
Peştera a atras atenţia cercetătorilor de la NASA care, în anii ’90, au comparat mediul din
Peştera Movile cu cel de pe Marte şi au atras în mrejele lor şi pe cei
mai buni dintre cercetătorii români care au participat la acest proiect.
Alocațiile pentru cercetarea în continuare a acestui
ecosistem special stagnează.
Pestera Movile a reprezentat un subiect de
interes si pentru scenariul a doua cunoscute filme realizate in America: “The
Cave” si “The Ends of the Earth:
Secret Abyss of Movile Cave“.
Pentru explorarea, dezvoltarea si exploatarea gazelor de sist, companiei
Chevron i s-au alocat trei blocuri de teren în regiunea Dobrogea din sud-estul
Romaniei: Blocul 17 (Costinesti), Blocul 18 (Vama Veche) și Blocul 19 (Adamclisi).
Blocurile au o suprafață totala de aproximativ 2.700 km patrati. Conform hărții
cu locațiile blocurilor de exploatare ale Chevron, rezervația speologică de La
Movile se afla fix în zona de exploatare.
Se pare că importanța mondială a
acestei peșteri nu a primat în fața interesului de viitoare exploatare a
gazelor de șist. Cei ce au hălcuit subsolul românesc și l-au distribuit
firmelor americane și occidentale spre explorare și exploatare nu au avut deloc
în atenție interesul românesc. Zona este la periferia orașului! Sau sub masca
explorării și exploatării gazelor de șist s-a preluat sub control american acest
perimetru unic, spre exploatare științifică doar? în interesul cercetării
ameicane?!
Este un mare conflict de interese între proprietatea de suprafață și
proprietatea de profunzime subterană în România, la mai mult de 50 metri
adâncime.
Pe internet
se poate găsi această hartă care stabilește relația între Obanul Mare (astăzi)
și străzile de la periferia de vest a Mangaliei.
În partea de vest a Obanului, la suprafață se
dezvoltă o fermă.
Peste an, spațiul Obanului Mare este în continuare loc de păscut oile și
caprele iar zona de margine dinspre oraș este spațiu de depozitare a gunoaielor
de către cei care nu respectă ideea de Rezevatie Naturală și astfel își
ușurează bugetul personal de o cheltuială în plus. De asemenea spațiul este folosit de copiii
din cartierul mărginaș al Mangaliei pentru a bate mingea. În cadru organizat,
școlar se mai fac din când în când activități extrașcolare, cu elevii de
gimnaziu sau de liceu.
Obanul
Mare văzut dinspre est spre vest. În prim-plan intrarea în Peștera de la
Movile, o peșteră riguros menținută izolată de zona de suprafață pentru a nu se
distruge micro-climatul subteran, pentru a nu se distruge ecosistemul din
interior care are alte coordonate decât cel de la suprafață.
(Mediul din
subteran este foarte bogat în hydrogen sulfurat și metan dar sărac în oxigen)
Fotografii personale
din timpul unei ieșiri cu elevii la Movile (Obanul Mare), 2013
Ținând cont de prezența copiilor în peisaj, se poate
aprecia mărimea movilelor. Pe timp de toamnă-iarnă-primăvară, când iarbă nu
este și pământul movilelor este frământat de picioarele oilor și caprelor,
acesta arată ca un amestec de loess și calcar mărunțit. Din când în când și din
loc în loc, o privire atentă poate detecta cioburi de calcar prelucrat,
abandonat la suprafață.
Bibliografie:
1.
https://plus.google.com/100708635663580008726/about?gl=ro&hl=ro
3.
http://www.ibiol.ro/man/2012/Diaspora/02_Sarbu_Pestera%20Movile.pdf
4.
http://www.mangalia.ro/pestera-movile/
7.
Sanielevici
H, Icoane
fugare, Impresii din Dobrogea, conține:
8.
Voineşti I. P., Mangalia. Situaţia arheologică şi
originea izvoarelor sale sulfuroase, în Analele Dobrogei, anul
XII-XIV, 1932-1933, p.10.
2 comentarii:
Foarte interesant şi bine de ştiut. Mulţumesc!
Minunat articol! Multumim!
Trimiteți un comentariu